Interlic.md

Pe parcursul ultimului, în cadrul instituțional din sectorul justiției și de luptă contra corupției nu au survenit îmbunătățiri semnificative, iar unde au fost înregistrate progrese, acestea pot în continuare fi contestate la capitolul eficiență, transparență și excluderea conflictului de interese. Acestea sunt concluziile unei analize tematice IPRE, privind implementarea angajamentelor Republicii Moldova în baza Acordului de Asociere din domeniul reformei justiției și combaterii corupției

Potrivit analizei IPRE, nu s-a avansat pe reformarea sistemului organelor procuraturii, inclusiv aprobarea unei noi legi cu privire la procuratură care să ofere o mai mare independență procesuală a procurorilor în procesul de urmărire penală și a organelor de autoadministrare precum Consiliul Superior al Procurorilor, stabilirea unui mod transparent de selecție a Procurorului General și asigurarea independenței suficiente a Procurorului General în exercitarea mandatului său. Totodată, nu există o susținerea adecvată cu resurse financiare și umane a organelor procuraturii, prin salarizare adecvată, oferirea resurselor umane de asistent și consultant al procurorului.

De asemenea, nu au fost înregistrate progrese în agenda de restabilire a independenței Centrului Național Anticorupție, inclusiv în procesul de investigare a cazurilor de corupție, în special în rândurile persoanelor care dețin funcții de demnitate publică.

Deși au fost implementate unele modificări în procesul de administrare a dosarelor, inclusiv distribuția aleatorie, modificările legislative în vigoare nu asigură excluderea totală a conflictului de interese în procesul de administrare a sistemului de distribuție aleatorie, în special funcțiile care intră în conflict ale președinților și vicepreședinților instanțelor de judecată și cele ale șefului secretariatului. Se observă lipsa noi hărți de amplasare a instanțelor judecătorești pentru a asigura un volum de lucru echitabil pentru judecători și a utiliza cât mai eficient posibil resursele oferite sistemului instanțelor judecătorești pentru înfăptuirea eficientă a justiției.

„În pofida faptului că Ministerul Justiției a propus un cadrul legislativ nou pentru a asigura controlul efectiv al integrității profesionale, prin instituirea unei noi instituții – Centrul Național de Integritate, și oferirea resurselor necesare pentru a putea investiga integritatea persoanelor care dețin funcții publice, precum și stabilirea unor cerințe mai oneroase privind modul de declarare a averii, intereselor personale și conflictului de interese, cu consecințe grave pentru nerespectarea lor, acest cadru legislativ nou nu a fost acceptat de Guvern. Astfel, nu s-a asigurat implementarea în timpul prevăzut de SRSJ și PASRSJ, iar cadrul actual de control al integrității profesionale nu face față cerințelor impuse, inclusiv în contextul angajamentelor din Acordul de Asociere și din documentele naționale de planificare strategică”, consideră Iulian Rusu, expert IPRE.

Totodată, analiza tematică arată că reglementările noii legi cu privire la achizițiile publice nu au intrat încă în vigoare, iar actele de implementare (Hotărîri de Guvern și alte acte) încă urmează a fi aprobate. Acestea sunt absolut necesare pentru a asigura că contractele de achiziții publice sunt atribuite fără careva acte de corupție.

„Controlul implementării fondurilor UE este la o etapa incipientă, fiind doar asigurată încheierea formală a unui acord de cooperare între CNA și OLAF. Schimbul de informații, cooperarea în prevenirea și combaterea fraudei și corupției încă urmează a fi implementate în practică, prin consolidarea procedurilor de investigație, control și audit al modului în care fondurile UE sunt implementate în Moldova”, susține Iulian Rusu.