Interlic.md

Extinderea gazoductului Iași-Ungheni către Chișinău, unde se consumă 50-60% din gazul importat în Moldova, va însemna un pas decisiv în asigurarea independenței energetice a Republicii Moldova și va diminua substanțial dependența de Gazprom și Federația Rusă. Proiectul de extindere este însă amenințat de instabilitatea politică,  de mersul lent al reformelor în domeniul energetic și de datoriile față de furnizorul rus. Concluziile aparțin unui studiu elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și Expert-Forum (România), cu suportul financiar al Ambasadei Olandei la București.

Interesul autorităților moldovenești pentru diversificarea surselor de furnizare a gazelor naturale a crescut în perioada 2010-2013, o dată cu aderarea la Comunitatea Energetică Europeană. Anume aceasta a și favorizat inaugurarea gazoductului Iași-Ungheni, în august 2014, după o investiție de EUR 26,5 milioane, unde circa 80% din cost fiind acoperit de partea română și UE. Deși capacitatea reală de transportare a gazoductului este de 1,5 miliarde de m3/an (volum ce ar putea acoperi integral necesitățile de consum ale Moldovei), volumul exportat din România prin această conductă, în 2015, a constituit doar 1 milion de m3 sau circa 1% din consumul total pe țară (fără raioanele de est ale Moldovei).

Extinderea este în special necesară prin prisma dependenței țării noastre față de Gazprom, în condițiile în care datoriile Moldovei pentru consumul de gaze ruseşti se ridică la 65% din PIB-ul țării (în 2014), iar gigantul rus condiționează continuarea livrării gazelor de neaplicarea legislației europene în domeniul energetic, legislație care ar facilita deschiderea pieței către alți furnizori.

În acest context, creșterea cantității de gaze și respectiv asigurarea sustenabilității economice a acestei conducte ar putea parveni numai prin  extinderea către Chişinău, unde se consumă majoritatea gazului importat în Moldova. Pentru extindere, UE ar putea aloca 10 milioane EUR, iar restul de 80 milioane EUR urmând a fi acoperit prin împrumuturi de la instituțiile financiare europene (BERD, BEI).

Pentru ca extinderea să devină realitate, autorii studiului propun întreprinderea mai multor acțiuni, printre care: implementarea Pachetului Energetic III; asigurarea unui ANRE independent și eficient în ceea ce privește respectarea integrală a cerinţelor privind accesul nediscriminatoriu al altor companii la rețelele de transport și de distribuție;  stimularea cererii interne prin diversificarea sistemelor de furnizare, transport și distribuție de gaze naturale;  soluționarea problemei datoriilor istorice la MoldovaGaz; și  minimizarea impactului instabilității politice asupra proiectului de construcție a extinderii, care la fel afectează alocarea sprijinului financiar din partea UE.