Criza bancară care a perturbat economia moldovenească în 2015 poate fi atenuată printr-un Plan care include 7 măsuri urgente, implementate atât la nivelul BNM și altor instituții relevante, cât și la nivelul băncilor comerciale, în următorii doi ani. Acest plan ar atenua consecințele crizei, și preveni crize similare pe viitor. Documentul, prezentat de Expert-Grup în cadrul unei conferințe de presă, a fost dezbătut și în cadrul unei ședințe închise de săptămâna trecută la care au participat reprezentanții tuturor instituțiilor vizate.
La baza Planului de consolidare a sectorului bancar stau două principii fundamentale: (1) o bancă centrală independentă și bine echipată cu instrumente moderne de monitorizare și reglementare bancară; (2) bănci comerciale administrate și deținute de persoane profesioniste și integre, cu guvernanță corporativă exemplară și suficient capitalizate pentru a putea absorbi pe cont propriu orice eșec de management.
Iată setul de șapte măsuri propus de autorii studiului:
Întărirea independenței BNM. Acțiunile în acest sens trebuie să vizeze eliminarea pârghiilor prin care anumite cercuri de interese politice sau private pot pune presiuni asupra băncii centrale. Pe lângă sporirea eficienței activităților de reglementare aceasta asigură și o mai bună responsabilizare a băncii centrale.
Fortificarea monitorizării șsupravegherii bancare. Măsurile se referă la diminuarea factorului uman în procesul de monitorizare și reglementare prin implementarea soluțiilor TIC, sporirea capacității BNM în a identifica și contracara activitățile concertate, înăsprirea sancțiunilor penale pentru abuzul de piață și alte încălcări din partea băncilor comerciale, dar și eficientizarea comunicării și coordonării între instituțiile responsabile în mod direct sau indirect de stabilitatea financiară.
Sporirea transparenței acționarilor din sistemul bancar. Este necesară instituirea unui mecanism clar de evaluare a „calității” acționarilor pentru a nu admite deținerea acțiunilor bancare de către persoane cu profil de integritate dubios. În acest sens, acțiunile trebuie să vizeze implementarea și instituționalizarea testului fit-and-proper (standarde minime de integritate și transparență) și facilitarea schimbului de informații cu statele de reședință a acționarilor finali ai băncilor.
Îmbunătățirea guvernanțe corporative în bănci. Sunt necesare atât măsuri motivaționale, printre care elaborarea și promovarea unui Cod general de Guvernanță Corporativă, elaborarea și publicarea anuală a rapoartelor privind transparența gestionării riscurilor și promovarea unor standarde etice și profesionale pentru funcționarii din cadrul băncilor, cât și măsuri coercitive, cum ar fi înăsprirea sancțiunilor pentru guvernarea improprie.
Responsabilizarea managerilor bancari. Autorii studiului propun dezvoltarea principiului verificării duble (eng: four eye approach), dar și implementarea mecanismului de bail-in, în care acționarii sub obligați să acopere din sursele proprii pierderile și orice alte consecințe ale management-ului defectuos. În lista de acțiuni mai intră și sporirea independenței membrilor Consiliilor de administrație care verifică activitatea managerilor bancari și înăsprirea sancțiunilor pentru administrarea necorespunzătoare a băncilor. În acest context, Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup și unul din autorii studiului, a declarat: „În esență, este necesar de dezvoltat un sistem în care greșelile bancherilor să fie plătite tot de bancheri, și nu de cetățeni”.
„De-offshorizarea” sectorului bancar. Interzicerea oricăror interacțiuni dintre bănci și companiile din regiunile care nu respectă standardele de transparență, precum și armonizarea deplină a legislației autohtone cu prevederile UE în domeniul spălării banilor.
Sporirea capacității băncilor de a absorbi pierderi. Este necesară revizuirea indicatorilor prudențiali conform prevederilor Basel III, delimitarea unor cerințe și mai stringente pentru băncile sistemice în raport cu băncile mici și majorarea plafonului de garantare a depozitelor bancare.
