Interlic.md

Analiștii Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) au realizat o analiză tematică, care arătă că, în 2015, Republica Moldova nu a valorificat pe deplin potențialul de export pe piața UE oferit de Acordul de Asociere. Astfel, potrivit IPRE, în anul 2015, comparativ cu 2014, volumul exporturilor în expresie cantitativă a fost mai mare, însă în expresie valorică acestea au scăzut cu 2,3%, ceea ce înseamnă că am exportat mai mult la un preț mai mic.

Analiza tematică arătă că în continuare o parte din mărfurile scutite de taxe rămân a fi neeligibile pe piața UE, cum ar fi produsele de origine animalieră. Moldova și-a luat angajamentul de a-și alinia legislația sanitară și fitosanitară la cea a UE. Progresul la acest capitol este unul modest, în situația când doar un sfert din acțiunile prevăzute în Planul Național de Acțiuni pentru implementare a Acordului de Asociere RM-UE 2014-2016 (PNIAA) pentru anul 2015 sunt implementate, majoritatea sunt în proces de realizare. Însă o provocare importantă și în acest caz rămâne capacitatea instituțională redusă în implementarea noilor reglementări, lipsa unor laboratoare moderne și kituri de testare, ceea ce nu permit până la momentul actual exportul de produse de origine animalieră.

„În 2016, este prioritar de a crea condiții pentru valorificarea potențialului de export pe piața UE a produselor de origine animalieră, în special, a cărnii de pasăre și ouălor industriale. Astfel, autoritățile de la Chișinău urmează să își concentreze eforturile în obținerea unui rezultat pozitiv din partea Misiunilor de evaluare a Comisiei Europene. În acest sens, este oportună utilizarea resurselor financiare oferite prin cele două programe de suport bugetar – ENPARD și Suport pentru implementarea ZLSAC, care la momentul actual au blocate 86 mln. Euro din partea Comisei Europene”, consideră Iulian Groza, expert IPRE.

Potrivit analizei tematice, în anul 2015 au fost înregistrați anumiți pași importanți întru atingerea cotelor de export stabilite în ZLSAC. Dar, pentru unele produse fiind depășită cota stabilită de 2,5 ori, iar altele rămânând fără nici un lot exportat. Printre cele mai valorificate cote, ar fi cele pentru grâu, unde plafonul orientativ de export era de 75.000 tone, iar țara noastră a exportat 178 441 tone (238 %). Cotele pentru cereale prelucrate au fost depășite de două ori, mai exact, în loc de 2500 tone, au fost exportate 5191 tone (207 %). Totodată, merită a fi menționate orzul și porumbul, unde cota a fost depășită cu 11 % (78 218 tone în loc de 70 000 tone) și respectiv 25 % (162 655 tone în loc de 130 000 tone).

„Nivelul de implementare scăzut a măsurilor sanitare și fitosanitare are un impact direct asupra nivelului de valorificare a produselor supuse cotelor de export. În acest sens, pentru produsele supuse contingentelor tarifare, nivelul de export este de circa 26 %, iar produsele supuse unor cote în baza mecanismului împotriva eludării, nivelul de export este de circa 55 %”, conchid autorii analizei.

Pentru a depăși această situație, analiștii IPRE, au făcut un set de recomandări, cum ar fi: deblocarea fondurilor europene ce urmează a fi oferite prin programele de suport bugetar; dotarea laboratoarelor cu kituri și echipamentele necesare și acreditarea acestora conform prevederilor UE; adoptarea de urgență a tuturor actelor normative prevăzute în PNAIAA și modificarea Acordului de Asociere în vederea inserării noilor directive ce urmează a fi transpuse în domeniul sanitar și fitosanitar; implementarea măsurilor recomandate de misiunile DG SANTE/FVO privind autorizarea exporturilor de ouă industriale și altor produse de origine animalieră; utilizarea resurselor oferite sub formă de asistență tehnică și twinning pentru consolidarea capacităților autorităților publice responsabile de implementarea ZLSAC.