Interlic.md

Necesitatea consolidării mecanismului de coordonare a politicilor în domeniul integrării europene a fost subiectul cheie a dezbaterii publice organizate astăzi, 22 aprilie 2016, de Institutul pentru Politici și Reforme Europene din Moldova, în cadrul Proiectului „Promovarea politicilor publice în contextul integrării europene a Republicii Moldova” implementat cu suportul Fundației Konrad Adenauer.

În cadrul evenimentului experții din societatea civilă, reprezentanți ai autorităților publice și ai partenerilor de dezvoltare au discutat despre provocările și soluțiile pentru consolidarea efortului național în domeniul integrării europene și nemijlocit în implementarea Acordului de Asociere RM-UE.

„Dacă e să ne uităm la statistică, atunci vedem că la capitolul adoptarea de legi și hotărâri țara voastră stă foarte bine. Însă, acum trebuie ca aceste date să nu rămână doar statistică, ci să fie aplicate în practică. De aceea este nevoie de revăzut mecanismul de coordonare, în așa fel, încât cetățeanul să simtă cu adevărat integrarea europeană. Noi am deschis cea mai mare piață din lume pentru Moldova. Dar, nici un investitor nu poate veni aici, atâta timp cât domnește corupția și lipsește justiția”, a declarat, la deschiderea evenimentului, Pirkka Tapiola, șeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.

Participanții la dezbatere au susținut că un rol important în implementarea Acordului de Asociere RM-UE revine în primul rând funcționarii publici. „Astăzi avem peste 32 de mii de funcționari publici, în jur de 300 de strategii naționale și sectoriale, câteva milioane de euro cheltuiți în vederea instruirii funcționarilor publici. În pofida acestor cifre, după mai mult de un an de zile, trebuie să discutăm despre aceleași probleme. De aceea, avem nevoie de o abordare realistică, iar aspectele de coordonare în domeniul integrării europene trebuie privite în contextul reformei administrației publice. Un alt aspect este că, noi prea mult punem accent doar pe funcționarii publici și prea puțin pe cei care decid (miniștri, vice-miniștri, secretari de stat)”, a menționat Ruslan Codreanu, moderator politici reforma sistemului public IPRE.

Totodată, experții IPRE consideră că la baza procesului de revizuire a mecanismul instituțional de coordonare trebuie să stea o analiză funcțională a capacităților existente, parte a unei strategii pe termen mediu și lung de reformă a administrației publice centrale. Iar suportul financiar oferit de partenerii de dezvoltare în acest sens trebuie să fie administrat mai eficient.

„Un obiectiv imediat al Guvernului trebuie să fie consolidarea capacităților de expertiză a funcționarilor în instituțiile coordonatoare indiferent care ar fi ele sau cum s-ar numi, precum și a experților din celelalte autorități publice centrale responsabile de elaborarea şi promovarea politicilor sectoriale. În paralel cu procesul de consolidare a capacităților funcționarilor publici, este important să fie dedicată o atenție specială implementării unei politici eficiente de motivare financiare și non-financiară pentru a asigura retenția experților din instituțiile publice. O idee discutată în acest sens, ar fi crearea unui Fond special de Integrare Europeană”, a menționat Iulian Groza, moderator politici de integrare europeană IPRE.

Una din constatările principale ale Dezbaterii a fost că revizuirea mecanismului de coordonare în domeniul integrării europene nu înseamnă neapărat doar consolidarea capacităților unei autorității guvernamentale. Astfel, cel puțin pe termen scurt, nu se considera fezabila idea transferului competenței de coordonare în domeniul integrării europene de la MAEIE la o altă structură guvernamentală pe motiv ca această activitate ar putea și mai mult tergiversa procesul de implementare a Acordului de Asociere RM-UE. Idea creării unui Oficiu pentru Integrare Europeană sau a unei alte structuri separate de Ministerul de Externe, ar putea fi considerată ca o opțiune pe termen mediu și lung.

„Vreau să îmi exprim regretul că, în plan național și cel legislativ, nu este un consens în ceea ce privește politica de integrare europeană. În acest sens, este bine să privim la experiența țărilor care au aderat la UE în ultima perioadă, am în vedere țările baltice și cele din Balcani, care aveau o abordare uniformă față de procesul de integrare europeană. Noi am putea prelua această experiență”, a declarat Lilian Darii, Vice-ministrul al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

În cadrul sesiunii de dezbateri, participanții au reiterat necesitatea urgentării accelerarea acțiunilor și implementarea mecanismelor de integrare europeană, care ar duce la scoaterea din criză a țării. „Trebuie să punem presiune dublă pe guvernare. Pe de o parte, organizațiile internaționale și donatorii trebuie să ceară implementarea angajamentelor, iar, pe de altă parte, noi cetățenii trebuie să cerem reformele și schimbările promise. Numai astfel, acțiunile care trebuie să fie întreprinse, vor putea fi atinse. E la fel cum în agricultură, atunci când culturile sunt afectate de vătămători și dăunători, noi folosim substanțe chimice pentru a lupta cu aceștia”, a fost de părere Igor Boțan, director executiv ADEPT.

Totodată, Igor Munteanu, director executiv IDIS „Viitorul” a menționat: „Pe mine mă irita sintagma pe care o folosesc autoritățile de „100 de zile”, pentru că ceea ce s-a întâmplat în sistemul bancar din Republica Moldova este echivalent răsturnării unei garnituri de sulf în mijlocul orașului. Respectiv, toată lumea acum trebuie să umble în combinezoane de protecție și să găsească soluții, precum și făptașii care au făcut această diversiune pe plan național. Astfel, nu putem de vorbi acum despre implementarea literă cu literă a mecanismului de integrare pentru că instrumentul de transformare a societății moldovenești a fost afectat. Dacă vorbim despre implementarea pe plan național a Acordului de Asociere ar trebui să spunem că este nevoie de trei elemente importante: leadership, încredere și implicare”.

Ion Gumene, expert în cadrul Expert-Grup, s-a referit la procesul de reformă a serviciului public în contextul priorităților de integrare europeană, subliniind în special problemele în procesul de coordonare și planificare strategică. Propunerea menționată în acest sens a fost de optimizat numărul documentelor de politici publice de implementare. Președintele Fundației Est Europene, Sorin Mereacre, la rândul său referit în special la provocările legate de contextul politic, constatând că un obstacol în eficientizarea procesului de implementare a politicilor de integrare europeană este transparență redusă în procesul de luare a deciziilor și de promovare a reformelor de către autorități publice, dar și demotivarea funcționarilor publici de carieră prin promovarea pe criterii politice mai degrabă.