România are capacitatea de a deveni un actor și mai puternic în zona în care se află, atât ca membru al Alianței Nord-Atlantice, cât și ca membru al Uniunii Europene, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, într-un interviu acordat AGERPRES.
Șeful diplomației române vorbește, printre altele, despre relațiile cu Rusia, cu Statele Unite, dar și despre importanța Parteneriatului Estic.
AGERPRES: În contextul problemelor cu care se confruntă UE din cauza migrației și a terorismului venite din vecinătatea sudică, Parteneriatul Estic a căzut pe un plan secund în topul priorităților Bruxelles-ului și statelor occidentale. Care sunt argumentele României astfel încât să menținem viu interesul Vestului pentru acest instrument?
Lazăr Comănescu: Remarca privind apariția unor provocări și din alte direcții geografice — ați menționat dumneavoastră vecinătatea sudică — a putut genera, parțial cred că și justificat, o anumită diminuare a atenției sau importanței care se acordă dimensiunii estice a vecinătății UE, a Alianței Nord-Atlantice și politicii de vecinătate europene (...), cel puțin parțial, remarca dumneavoastră e justificată. Pe de altă parte, poate că tocmai de aceea (...) pentru că într-adevăr e o componentă esențială în privința intereselor noastre de politică externă, țări ca România și nu numai, din această parte a UE și NATO, au atras și atrag în continuare atenția și întreprind demersuri pentru a se continua acordarea unei atenții și importanțe vecinătății noastre estice.
De ce? Pentru că dincolo de nevoia de a avea în vecinătatea noastră directă o zonă cât mai sigură și stabilă, este vorba și de faptul că o Uniune Europeană mai puternică se poate afirma în condițiile în care, în primul rând, în vecinătatea ei, fie că e sudică, nordică sau estică, este stabilitate.
Revenind la vecinătatea estică, atenția trebuie menținută și sporită, mai ales dacă avem în vedere că atunci când vorbim despre riscuri de stabilitate, de securitate, despre factori de instabilitate, vedem că provocările continuă să vină din această zonă a lumii. Noi, în discuțiile, în demersurile pe care le facem în diversele formate la care participăm, în dialogul în interiorul UE, la nivel bilateral, de asemenea, atragem atenția că e nevoie de o abordare echilibrată. Nu negăm că există provocări la adresa stabilității și securității în sud — e suficient să ne referim la criza din Siria, migrație și așa mai departe — dar e, în egală măsură, important ca acordându-se atenția cuvenită eforturilor de gestionare a provocărilor din sud, să nu se lase cumva impresia că undeva factorii care au generat și generează instabilitate și insecuritate în spațiul estic pot să continue să acționeze ca factori de instabilitate în vecinătatea estică.
Dacă ne gândim la locurile unde constatăm că există ba conflicte înghețate, ba noi dezvoltări care afectează securitatea și instabilitatea — Ucraina, Crimeea — atunci vom vedea că este foarte important ca nevoia de asigurare a stabilității, de consolidare a acesteia și a securității în vecinătatea noastră estică este esențială nu doar în interesul României, dar în interesul ansamblului structurilor din care facem parte.
Din această perspectivă, o însemnătate cu totul și cu totul deosebită o are apropiatul summit NATO de la Varșovia. E important de menționat și că spre sfârșitul acestei luni urmează să fie finalizată și o nouă strategie globală de politică externă și securitate a Uniunii Europene.
AGERPRES: Tot în contextul acestei discuții aș vrea să ne concentrăm un pic atenția pe Republica Moldova. După o perioadă relativ lungă de instabilitate politică despre care multe voci au spus că afectează procesul de reformă din această țară, a fost instalat un guvern. De atunci a trecut aproape jumătate de an. Apreciați că activitatea noului guvern a fost în direcția implementării acestor reforme de care are R.Moldova nevoie pentru a merge mai departe pe drumul european? Până la urmă, România are nevoie de argumente pentru a pleda cauza Chișinăului la Bruxelles?
Lazăr Comănescu: România este și va continua să fie cel mai activ susținător al demersului vizând apropierea cât mai puternică, sperăm noi până la integrare deplină, a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Implicit, am fost și suntem susținătorii în plan concret ai creării cadrului care să permită această apropiere. Am fost activi în tot ce au însemnat negocierile pentru Acordul de Asociere și Acordul de Comerț Liber aprofundat între România și Republica Moldova. Am fost inițiatorii Grupului de Prieteni ai Republicii Moldova — suntem copreședinți ai acestui grup împreună cu Franța. De altfel, într-un viitor nu foarte îndepărtat, va avea loc și o vizită a ministrului francez pentru afaceri europene și a subsemnatului, tocmai pentru a arăta importanța pe care o acordăm apropierii Republicii Moldova de UE.
Dincolo de ceea ce am făcut și facem la nivel european, e foarte important ce am făcut și facem în raporturile bilaterale cu Republica Moldova. N-aș vrea să intru în detalii, știți foarte bine asistența pe care am acordat-o, fie că vorbim de conectarea Republicii Moldova la fluxurile energetice din acest spațiu, fie că vorbim despre dezvoltarea infrastructurii, de exemplu în domeniul rețelei școlilor și grădinițelor din această țară. S-a aprobat în Parlament un credit de 150 milioane de euro în trei tranșe și așa mai departe.
Am fost deosebit de preocupați și noi, dar și la nivelul UE, că procesul care făcuse din R.Moldova la un moment dat port-drapelul statelor partenere care acționează pentru realizarea de reforme și apropierea de UE, anul trecut, a încetinit. Ceea ce e încurajator e că ,odată cu venirea la Chișinău a actualului guvern, în ciuda multor reticențe, semne de întrebare, putem spune că autoritățile actuale dau dovadă de o bună înțelegere a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, dar și de înțelegere a cerinței de a se acționa cu mult mai puternică determinare pentru prezervarea acestui parcurs european și consolidarea sa. De altfel, modalitățile de asigurare a continuării reformelor, nevoia de reformă fac obiectul unui dialog intens pe care noi îl avem cu partenerii noștri de la Chișinău.
Evaluările noastre sunt că s-au făcut progrese semnificative. În continuare însă este nevoie de eforturi deosebite și cred că prietenii noștri de la Chișinău au înțeles acest lucru. În acest fel se vor putea întruni și premisele pentru ca noi să putem începe să debursăm acest credit, într-o primă tranșă de 60 milioane euro. Suntem într-un dialog intens, pe de-o parte cu partenerii noștri moldoveni, dar în același timp într-un dialog intens cu Comisia Europeană, cu FMI, tocmai pentru a putea concentra și concerta aceste demersuri care să determine realizarea în continuare de reforme în Republica Moldova. E vorba de sistemul bancar, de consolidarea statului de drept, de reforma justiției, lupta împotriva corupției și așa mai departe.
