Interlic.md

Importanța consolidării jurnalismului de investigație în lupta anticorupție; debirocratizarea sistemului și combaterea corupției în sectorul privat; lupta cu fenomenul corupției sistemice în educație și sănătate, precum și care sunt prioritățile și provocările societății civile în soluționare acestor probleme. Acestea au fost subiectele discutate astăzi, 12 iulie 2016, în cadrul celei de a doua sesiuni a atelierului de lucru  „Societatea civilă – pilonul de bază în combaterea corupției”, organizat de Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și Institutul de Politici Europene de la Berlin (IEP).

Prima parte a sesiunii de astăzi a fost dedicată rolului mass-media în lupta împotriva corupției, precum și a importanței jurnalismului de investigație în elucidarea cazurilor de corupție. Astfel, participanții la eveniment au ajuns la concluzia că în Republica Moldova există din ce în ce mai puțini jurnaliști investigativi, iar mass-media controlată politic influențează negativ societatea.

„Presa din Moldova nu are tabloide, dar mass-media se tabloidizează. Cu cât se accentuează acest fenomen, cu  atât mai mult jurnaliștii de investigație încep să dispară. Astfel, cu părere de rău, tot mai puțini jurnaliști aleg să facă jurnalism de investigație”, a spus Sorina ȘTEFÂRȚĂ, Directoarea Școlii de Studii Avansate în Jurnalism (SSAJ).

Totodată, Alina RADU, jurnalistă la „Ziarul de Gardă”, a trecut în revistă mai multe probleme cu care s-a confruntat publicația la care lucrează și a specificat că jurnalismul de investigație nu trebuie să fie o afacere. „Una din temele actuale în investigații este cum sunt cheltuiți banii publici și ce firme, conduse de unii politicieni, profită de pe urma licitațiilor. Aici, cea mai mare problemă o constituie accesul la informație, care este foarte limitat la noi în țară. Cu toate acestea, vreau să spun că Republica Moldova e un rai pentru jurnalismul de investigație. E a naibii de interesant să vezi cum societatea se schimbă în urma lucrului pe care îl faci, iar „Ziarul de Gară” încearcă să își facă acest lucru onest deja de 12 ani”, a comentat jurnalista.

A doua parte a atelierului de astăzi a scos în prim plan problemele sistemice și combaterea corupției în sectorul privat. Participanții au identificat care sunt obstacolele cu care se confruntă antreprenorii din businessul mic și mijlociu, birocratizarea excesivă a sistemului, dar și care sunt cauzele care duc la dezvoltarea slabă a economiei țării.

„Unii antreprenori își închid afacerea chiar îndată după ce au deschis-o, deoarece se ciocnesc de prea multe obstacole. Alții, ca să scape de elementele birocratice, aleg să dea mită. În acest caz, cel mai mult au de suferit antreprenorii care vor să activeze legal. Eu nu cred că există soluții simple în combaterea corupției, de aceea autoritățile, în primul rând, ar trebui să reducă numărul elementelor birocratice. În acest sens, IPRE va continua să pună presiuni, astfel, încât, statul să își schimbe atitudinea și să reducă numărul de cazuri de corupție în businessul privat”, a spus Eugen Ghilețchi, Moderator Politici Economice IPRE.

La rândul său Alexandra CAN, Președinta APIUS (Asociația Patronală a Industriei Ușoare) a comentat: „Noi, cei din mediul de afaceri, trebuie să luptăm contra corupției și corupților, deoarece oamenii fac corupția, iar cei care sunt vinovați nu sunt trași la răspundere. Un alt element îl constituie remunerarea slabă a funcționarilor publici. Cum să lupte ei cu corupția dacă au un salariu mai mic decât o cusătoreasă? O soluție poate fi consolidarea Asociațiilor Patronale, iar situația se va schimba doar dacă vom fi uniți și vom cere dări de seamă de la cei care ne conduc.”

Cea de a treia parte a sesiunii de astăzi a fost dedicată combaterii corupției sistemice din educație și sănătate. Astfel, experții din domeniu au adus mai multe propuneri cu privire la soluționarea mai multor probleme din aceste sectoare, care au dus în ultima perioadă la migrarea în masă a populației tinere din R. Moldova.

 „Corupția în sistemul de învățământ are mai multe cauze. Una din principalele aspecte o constituie faptul că, actualmente, instituțiile de învățământ din Republica Moldova se orientează doar pe profit, iar nivelul studiilor scade din acest motiv. O altă problemă constă în faptul că studenții nu raportează actele de corupție. Nu cunosc vreun caz când un student să apeleze la CNA, deoarece îi este frică să nu sufere după aceasta. Corupția se dezvoltă și din cauza că profesorii primesc salarii mici și ei sunt nevoiți să accepte mita din partea studenților. Ce putem noi face? Noi putem monitoriza notele puse la obiecte, care deseori nu corespund realităților. Totodată, ar fi bine de creat un portal on-line, care să conțină ratingul real al universităților. Aceste presiuni vor putea reduce fenomenul corupției în învățământ”, a spus Sanda SANDU, studentă, reprezentantă CNA-ului Studențesc.

În finalul atelierului de lucru, care a durat două zile, participanții la eveniment au făcut mai multe constatări, care, în viitorul cel mai apropiat, urmează să fie sistematizate și structurate, iar ulterior IPRE le va expedia spre examinare organelor competente ale statului.

„Aș dori să fac concluziile celor două zile ale acestui atelier de lucru. În primul rând, cu toate că există elemente contradictorii, cred că se poate de atins un consens în reformarea cadrului legal ce ține de lupta anticorupție. După aceasta, ar trebui să ne concentrăm pe reformarea organizațiilor, care au drept scop lupta concretă cu corupția din țară. În acest sens, cred că fenomenul corupției politice este un element care trebuie combătut și care va duce la resetarea clasei politice și sociale. Tot în cadrul acestui eveniment, am ajuns la concluzia că trebuie îmbunătățită legislația în domeniul finanțării partidelor politice. O altă modalitatea de a pune presiune pe guvernanți o constituie mass-media de investigație, care activează mai mult din entuziasm, decât din profit. Organizatorii atelierului de lucru au luat în considerație și problemele sistemice din businessul mare și mic din țară, care este constant afectat de corupție. Astfel, în concluzie, aș vrea să spun că toate aceste constatări trebuie să fie luate în considerație de autorități”, a conchis Igor Boțan, Director Executiv ADEPT.