Interlic.md

După recesiunea din a doua jumătate a anului 2015, economia a crescut în prima jumătate a anului 2016 cu 1,3 la sută față de aceiași perioadă a anului trecut. Consumul privat a înregistrat o creștere de 2,2 la sută, parțial susținută de transferurile guvernamentale către gospodăriile casnice, în timp ce variația stocurilor a adăugat la creștere 4 puncte procentuale (p.p.). Între timp, exporturile nete au încetinit cresterea cu  3 p.p. datorită cererii externe slabe și stabilizării cursului de schimb. Investițiile au continuat să scadă, cu 6,7 la sută, întrucât ratele reale ale dobînzilor au fost înalte, iar investițiile publice modeste.

Ritmul inflației scade, permițând Băncii Naționale să relaxeze poziția monetară. Odată cu disiparea efectelor de de transmisie în urma deprecierii, rezultat al cererii interne anemice, prețurilor de import mai mici și recoltei agricole bune, inflația de 12 luni s-a temperat de la maxima de 13,6 la sută în decembrie 2015 la 3,6 la sută în luna august 2016. Ca răspuns, BNM a redus brusc rata de bază a dobînzii de la 19,5 la sută în septembrie 2015 pînă la 10 procente începând cu iulie 2016.

Poziția externă s-a îmbunătățit ușor datorită reducerii importurilor. Prețurile mai mici la importuri și cererea internă scazută au compensat reducerea remiterilor, astfel încît deficitul contului curent s-a redus până la la 6,4 la sută din PIB, cu 2,7 p. p. mai mic față de anul trecut. Ca rezultat, rezervele în valută străină au crescut, depășind echivalentul a 5 luni de importuri

Finanțele publice sunt sunt în dificultate din cauza finanțării externe întârziate. Legea bugetului de stat pe anul 2016, a fost adoptată abia în iulie și se bazează în mare parte  pe sprijinul extern (din partea UE, Băncii Mondiale, României) pentru finanțarea deficitului planificat de 3,2 la sută din PIB. În ianuarie-iulie, în condițiile finanțării externe disponibile reduse, cheltuielile au scăzut cu 8,3 la sută în termeni reali, deoarece, în mare parte, cheltuielile de achiziții și de capital au fost oprite. În primele șapte luni ale anului 2016 deficitul s-a cifrat la doar 1 la sută din PIB.

În 2015, rata sărăciei a crescut mai puțin decât s-a așteptat. Rata sărăciei moderate (5 USD/zi, 2005 PPP) a crescut ușor pînă la 41 la sută în 2015. În primul trimestru al anului 2016, rata șomajului s-a menținut la un nivel ridicat, combinând, astfel, impactul ratei inflației înalte și remiterilor scăzute asupra sărăciei. Aceste efecte au fost parțial echilibrate de reducerea prețurilor la produse alimentare în timpul verii datorată unui an agrar bun  și indexării pensiilor în aprilie 2016.

Perspective pe Termen Mediu

Estimăm o crestere economică de 2,2 la sută în 2016, în mare parte susținută de redresarea în agricultură. După seceta de anul trecut, este propbabilă ca sectorul agricol să-și revină și să înregistreze o creștere de două cifre. Pe fundalul unor rate ridicate ale dobânzilor și riscurilor politice legate de alegerile prezidențiale, nivelul investițiilor va fi redus. Un acord cu FMI ar debloca finanțarea oficială externă și ar permite creșterea cheltuielilor publice în limitele deficitului planificat. În pofida creșterii preconizate a prețurilor la serviciile comunale, se estimează că rata inflației va rămâne în intervalul țintit de 5 ± 1,5%. Deficitul contului curent prognozat se va reduce sub nivelul de 6 procente din PIB. În ciuda situației fiscale austere, valoarea în termnei reali a transferurilor către gospodăriile casnice probabil va fi menținută. Ca rezultat, se prognozează că nivelul sărăciei în rândul populației va scădea ușor până la nivelul de 40,4 la sută în 2016.

Creșterea economică a Moldovei, conform estimărilor, va atinge aproximativ 3 la suta în 2017-2018. Scenariul de bază prevede o redresare modestă a principalilor parteneri comerciali, inclusiv Rusia, îmbunătățirea încrederii consumatorilor și investitorilor și un program cu FMI și finanțarea oficială din partea partenerilor de dezvoltare. Cu o pondere a datoriei în PIB de până la 50 la sută din PIB, deficitul fiscal va converge treptat spre 2,5 la sută din PIB pentru asigurarea durabilității fiscale. Deficitul contului curent cel mai probabil va rămâne sub media istorică. O dată cu accelerarea ritmului de creștere, se așteaptă ca rata sărăciei să se reducă până la 37,1 procente în 2017, iar în 2018 ar putea scădea până la 33 procente.

Perspectiva dezvoltarii economice în Moldova este expusă la provocări imediate considerabile. Pe fundalul recesiunii prelungite în Rusia și incertitudinii în Europa, stabilizarea macroeconomică și fiscală reprezintă o provocare importantă pe termen scurt. Creșterea Moldovei este lentă, datoria sa publică a crescut recent pentru a face față consecințelor fraudei bancare, limitând astfel spațiul fiscal de manevră. Redobândirea încrederii populației reprezintă o altă provocare majoră. După ce a fost făcută publică frauda bancară, autoritățile au început să întreprindă măsuri pentru abordarea problemelor de guvernanță în întregul sector financiar. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a consolida independența, competențele și capacitatea de supraveghere a autorităților de reglementare (BNM și CNPF), precum și pentru a asigura transparența acționarilor și o guvernanță corporativă bună în instituțiile financiare.

Pe termen lung, progresul durabil necesită o rebalansare a motoarelor de creștere în Moldova. Odată cu restrângerea impactului remiterilor și transferurilor publice, modelul de dezvoltare trebuie să fie determinat din ce în ce mai mult de creșterea accentuată a sectorului privat și crearea locurilor de muncă. Pentru aceasta, după cum enunță Subiectul Special din această ediție, ar trebui de consolidat statul de drept și răspunderea instituțiilor, inclusiv în sectorul financiar, precum și de îmbunătățit eficiența și echitatea furnizării serviciilor. De asemenea, sporirea calității, echității și relevanței sistemelor de educație și de formare este o prioritate. Prioritățile de susținere includ reformarea sistemului de protecție socială, în special a pensiilor, îmbunătățirea cadrului de reglementare al afacerilor, precum și asigurarea unui management macroeconomic și fiscal bun, potrivit unui comunicat al Băncii Mondiale.