Un interviu realizat de Agerpres cu Pirkka Tapiola, șeful delegației Uniunii Europene la Chișinău
Pirkka Tapiola, diplomat finlandez, a spus că cele mai mari probleme cu care se confruntă Republica Moldova sunt legate de statul de drept, sistemul de justiție și corupția endemică, ceea ce afectează atractivitatea pentru investitorii străini.
Oficialul UE a declarat totodată că relația dintre Bruxelles și Chișinău "este atât de profundă încât nu poate fi răsturnată sau destabilizată foarte ușor" în urma alegerii în funcția de președinte al Republicii Moldova a socialistului Igor Dodon, care este susținătorul unor legături mai strânse cu Rusia.
El a afirmat de asemenea că rolul României în a ajuta Republica Moldova este 'esențial', cele două țări având "legături istorice și culturale foarte profunde".
AGERPRES: Cum credeți că se vor schimba relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova după victoria lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale?
Pirkka Tapiola: Nu cred că se vor schimba foarte mult. În primul rând, avem o linie de politici foarte consistentă în relațiile noastre cu Republica Moldova. Este o țară foarte importantă pentru noi, un vecin de importanță strategică. Ca și în cazul Guvernului, am avut o abordare foarte clară: judecăm foarte mult relațiile noastre pe baza faptelor. Avem Acordul de Asociere, care, cel puțin pe partea de comerț, merge relativ bine. Ar putea merge și mai bine. Avem o politică centrată foarte mult pe reforme reale, schimbare, transformare. Și vom continua să lucrăm cu autoritățile Republicii Moldova pentru a promova și a facilita reformele, în beneficiul cetățenilor acestei țări. Interesul principal al UE este o țară prosperă, dezvoltată și modernă la granițele noastre. Cred că acesta este interesul nostru fundamental și va continua să fie obiectivul nostru.
AGERPRES: Totuși, domnul Dodon a vorbit în mod frecvent despre relații mai strânse ale Republicii Moldova cu Rusia. Este sau ar trebui să fie aceasta un motiv de îngrijorare pentru UE?
Pirkka Tapiola: Suntem legați unii de ceilalți prin conexiuni precum asocierea politică și integrarea economică. Acestea sunt bazele Acordului de Asociere, ale Parteneriatului Estic. Suntem principalul partener economic și principalul donator pentru această țară. Aș spune că este oarecum de înțeles de ce țările din această regiune vor să aibă relații bune cu toate direcțiile. Să fim sinceri: nu există nimic în Acordul de Asociere care să fi fost vreodată împotriva acestui lucru. Dimpotrivă, am vrut să avem un acord care se bazează pe principiul deschiderii: deschidere în comerț, deschidere în privința oportunităților, în schimburile culturale. Dar avem de asemenea o relație contractuală cuprinzătoare între noi. Am înțeles foarte bine că Guvernul Republicii Moldova este extrem de angajat să lucreze pe baza acestei relații. Aș spune să judecăm lucrurile pe baza faptelor, mai puțin a cuvintelor. Cred că relația noastră este atât de profundă, încât nu poate fi răsturnată sau destabilizată foarte ușor.
AGERPRES: Totuși, mulți cetățeni ai Republicii Moldova sunt extrem de dezamăgiți de politicienii care s-au aflat la putere în ultimii ani.
Pirkka Tapiola: Este adevărat.
AGERPRES: Politicieni despre care se presupunea sau care susțineau că sunt proeuropeni. Credeți că ideea europeană și perspectiva europeană sunt în criză de imagine în rândul populației Republicii Moldova?
Pirkka Tapiola: Este posibil să fi existat o criză, pornind de la lucrurile pe care tocmai le-ați menționat. Au existat așteptări, iar aceste așteptări nu au fost împlinite. 15% din PIB a dispărut dintr-o dată (dispariția unui miliard de dolari din bănci — n.r.). Nu cred că oamenii au simțit atât de mult reformele, în general. Dar cred că ceea ce oamenii din această țară văd tot mai mult este că noi suntem coerenți. Așa cum am spus, noi nu judecăm pe nimeni după declarații, și cred că funcționează și invers. Iar dacă ne uităm la concluziile Consiliului UE privind Republica Moldova care au fost adoptate în februarie, se vede că am pus pe masă o listă destul de lungă de lucruri pentru care ne-am dat consimțământul. Apoi am avut schimburi: ministrul de externe (Andrei) Galbur a mers la Bruxelles, prim-ministrul (Pavel) Filip a mers la Bruxelles, oficiali ai UE au venit aici.
Autoritățile au dezvoltat o așa-numită foaie de parcurs cu acțiunile prioritare de reformă. Implementarea acelei foi de parcurs a început. Aș spune că s-a realizat o muncă foarte importantă. În practică, acest lucru înseamnă că multe acte legislative care erau amânate au fost adoptate. Cred că acum ne apropiem cu adevărat de un moment decisiv în privința implementării acestor acte legislative, a trecerii de la cantitate la calitate în legătură cu aceste reforme. În ce măsură vom asista la progrese reale, rămâne de văzut. Cred că tonul relației noastre este că suntem foarte angajați în a sprijini Republica Moldova, dar partenerii noștri sunt în primul rând cetățenii acestei țări. Oamenii încep treptat să vadă tot mai clar că UE este o comunitate de valori, că UE înseamnă reforme reale, o transformare reală. Aș spune că, în ciuda neîncrederii, a rolului presei externe, a întârzierii reformelor, apare treptat un nou mod de a înțelege că valorile europene, stilul de viață european, ceea ce susține cu adevărat UE — transformarea, crearea de noi locuri de muncă, mai multe oportunități — nu și-au pierdut de fapt atractivitatea. Cred că am reușit să transmitem acest mesaj, și anume că sprijinim categoric Republica Moldova. Dar acest lucru este condiționat de instrumentele pe care le folosim pentru a sprijini Republica Moldova, deoarece ne dorim cu adevărat ca acele schimbări să aibă loc.
AGERPRES: Pe termen lung, probabil că mulți oameni din Republica Moldova, cei care cred în valorile europene și în UE, își vor dori să facă parte la un anumit moment din Uniunea Europeană.
Pirkka Tapiola: Acestea sunt decizii interne. Nu cred că ar trebui să ne concentrăm atât de mult pe vectorul Est-Vest, care este instrumentalizat de mulți, atât în afara țării, cât și în interiorul țării. Ar trebui să ne concentrăm mai mult pe ce se întâmplă în interiorul țării, pe ce societate se creează, pe cum merg lucrurile înainte. Experiența europeană a arătat că dacă te concentrezi asupra acestui lucru, dacă vrei să îți schimbi propria viață în mai bine, dacă îți asumi acele valori, angajamente, reforme și mergi înainte în această direcție, acest lucru înseamnă a te apropia cu adevărat de valorile europene. Cu cât mai mulți oameni vor simți cu adevărat că trăiesc mai bine, că au oportunități — de aceea valorile sunt atât de importante de asemenea în Acordul de Asociere—, cu atât mai mult vor vedea importanța Europei în această ecuație.
AGERPRES: Problema este că în ultimii ani, din cauza dispariției unui miliard de dolari din bănci, din cauza corupției printre politicienii proeuropeni, multă lume probabil și-a pierdut încrederea.
Pirkka Tapiola: Cred că se întâmplă destul de des în țările care au o istorie scurtă a statalității, care au fost guvernate sau conduse de afară, dacă vreți, timp de secole. Se așteaptă că dacă ai un guvern proeuropean sau un așa-numit guvern proeuropean, țara este cumva guvernată de Europa. În cele din urmă, trebuie să îți dai seama că sunt oamenii tăi, sunt politicienii tăi cei care au guvernat țara. Un jucător extern nu poate decât să susțină și nu poate decât încerca să ajute, dar responsabilitatea este în interior. Cred că este un element important în a încerca să faci diferența între ce este Europa și care sunt chestiunile interne.
AGERPRES: Puteți face o scurtă evaluare a celor câteva luni de când Acordul de Asociere a intrat în vigoare?
Pirkka Tapiola: A intrat în vigoare la 1 iulie 2016. Dar, în realitate, nu văd o diferență așa de mare, deoarece majoritatea acordului se aplică provizoriu de la începutul lui septembrie 2014. De atunci au trecut doi ani și cred că s-a acumulat o anume experiență. În primul rând, este important de înțeles că acordul nu este cel care oferă de la sine ceva, ci implementarea lui. Să luăm Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Să ne uităm la ultimii doi ani. De fapt, arată destul de bine. Ar putea arăta mai bine, sunt de acord, dar nu arată atât de rău. 64% din exporturile Moldovei ajung în Uniunea Europeană. Chiar și atunci când economia nu a dus-o foarte bine nici aici și nici în Uniunea Europeană, a existat o creștere absolută a acestor exporturi. După embargourile motivate politic ale Federației Ruse, s-a observat că DCFTA a oferit o supapă prin care s-a făcut o reorientare a exporturilor de fructe și legume spre Uniunea Europeană. Dar a fructelor și legumelor de o calitate mai bună, deoarece știm că toții că suntem o piață extrem de reglementată în privința standardelor și a altor lucruri. Și poate fi dificil să ajungi acolo, pentru că necesită investiții — aș spune că investițiile sunt mai mici decât ne-am fi așteptat—, o concentrare pe ambalare, standardizare, depozitarea la rece. Dar asta înseamnă că te conectezi la o economie modernă, la o economie agricolă modernă și devii mult mai competitiv pe scena mondială în ansamblu. Nu e vorba doar de exporturile în Uniunea Europeană, dar și în alte părți. Dacă îndeplinești standardele UE, înseamnă că îndeplinește orice standarde din lume care sunt obiective și care funcționează bine. A existat acest efect de modernizare. UE este cea mai mare sursă de investiții străine directe, deși, trebuie să spun că, din păcate, DCFTA este mult prea jos.
Am deschis pentru Moldova cea mai mare și mai bogată piață din lume. Această țară este apropiată de Uniunea Europeană. Are o forță de muncă educată și de înaltă calitate. În plus, există o rezervă a acestei forțe de muncă ce lucrează în prezent în străinătate. Unii s-ar putea să își dorească să nu se mai întoarcă. Dar, de exemplu dacă ne uităm la anumite părți ale lumii, acele părți unde lucrează mai mulți oameni în construcții, ei probabil și-ar dori să revină pentru locuri de muncă potențial mai competitive și mai bine plătite în interiorul Republicii Moldova. Deși vorbim de un mediu nefinalizat — armonizarea legislativă este încă în desfășurare—, a existat o creștere a acestor schimburi. În același timp, se pot întâmpla mult mai multe lucruri. Ar trebui să fie o decizie foarte ușoară să investești în Moldova, date fiind localizarea și deschiderea pieței. Dar aici ajungem la chestiunea transformării: statul de drept, sistemul de justiție, corupția endemică, probleme care încă există.
AGERPRES: Le-ați cataloga ca fiind cele mai mari probleme?
Pirkka Tapiola: Aș spune că sunt cele mai mari probleme, deoarece atunci când un investitor vine undeva se uită la mediul de afaceri. Moldova crește pe piața bancară mondială și în privința indexului de afaceri, dar există în continuare aceste probleme structurale. Pentru mulți investitori, ele vor continua să reprezinte obstacole. Există și alte domenii — liberalizarea comerțului și a serviciilor. De pildă, în domeniul IT există un imens know-how moldovean de bună calitate. Susținerea antreprenoriatului va fi foarte importantă pentru ca aceste companii să ajungă să lucreze pentru piața UE. S-au întâmplat lucruri bune la început, dar bineînțeles că potențialul este departe de a fi epuizat. De aceea este nevoie de reforme reale. Succesul Moldovei ar însemna succesul relației noastre, un succes pe care să îl simtă și cetățenii. Mai trebuie făcute multe lucruri pentru a dezvolta atractivitatea și, să sperăm, pentru a aduce o parte din imigranți înapoi acasă, oferindu-le speranța de a putea investi în propria țară și dorința de a face parte din eforturile de construire a ei.
AGERPRES: Pentru că ați menționat schimburile comerciale dintre UE și Republica Moldova, președintele ales, Igor Dodon, a spus că își dorește relații bune cu Uniunea Europeană, că vrea să păstreze regimul liberalizat de vize, dar că are o problemă cu schimburile comerciale. A spus că prea mult produse și bunuri europene ajung în Moldova. Există un risc pentru schimburile comerciale?
Pirkka Tapiola: Există un lucru destul de interesant pe care îl spun statisticile: exporturile spre UE au crescut, dar în mod ironic importurile din UE nu au făcut același lucru. În 2013 și 2014 încercam să distrugem miturile la acest capitol. Să vă dau un exemplu. Am menționat fructele și legumele. Speram ca fructele și legumele din Republica Moldova să fi putut ajunge în continuare pe piețele tradiționale (nu este ceva ce am făcut noi, ci altcineva), dar acele piețe erau mai curând ușor de accesat. Apoi am observat ceva destul de interesant. O observație personală. Iarna, când te duceai la supermarket în Chișinău (la începutul carierei mele diplomatice mi s-a spus să merg mereu în supermarket și să văd ce se întâmplă pe rafturi), se putea vedea că fructele veneau din Olanda, Spania sau alte părți. Apoi am vorbit cu unii oameni de afaceri din domeniu și i-am întrebat de ce se întâmplă acest lucru într-o țară producătoare de fructe. Era o chestiune de câtă încredere oferă lanțul de aprovizionare. Faci o comandă, dar știi că vei primi acele fructe la timp? Acum, Moldova își standardizează tot mai mult propriile produse. Tot mai mult, supermarketurile și magazinele alimentare — asta ca să vorbim doar de domeniul agriculturii — cumpără din surse locale. Acordul de Asociere și DCFTA ajută la competitivitatea bunurilor Moldovei, a pieței interne a Moldovei. Prin urmare, mai degrabă reduce nevoia de importuri decât să inunde țara de importuri. Nu am văzut o avalanșă de importuri. Bineînțeles, dacă te uiți la interesul consumatorilor, vezi că sunt multe lucruri pe care Republica Moldova nu le produce intern sau competitivitatea este poate mai mare de partea europeană. Și prin comerțul liber, consumatorul din Moldova primește aceste lucruri mai ieftin, într-un mod mai competitiv.
AGERPRES: Revenind la afirmația dumneavoastră conform căreia una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă Republica Moldova este corupția. Ați observat progrese în lupta împotriva corupției și în consolidarea statului de drept?
Pirkka Tapiola: Progrese am văzut în privința aspectului legislativ. În fiecare societate de tranziție, problema corupției este una dificilă, în special reforma sistemului judiciar. Dacă ne uităm la toate societățile de tranziție, vedem că au fost printre cei mai slabi performeri (la acest capitol — n.r.). Deși poți să imporți standarde, poți să ceri Comisiei de la Veneția să analizeze cadrul legislativ, în mod fundamental voința politică trebuie să vină din interior.
AGERPRES: Și există voință politică?
Pirkka Tapiola: Dacă vorbești cu organizațiile din societatea civilă care analizează sectorul judiciar, vezi că ele ar avea semne de întrebare în legătură cu acest lucru. Totuși, în același timp, am văzut unele cazuri în instanță și investigații deschise împotriva unor membri ai sistemului judiciar. Bineînțeles, investigațiile sunt în desfășurare, așa că nu pot să spun nimic la acest moment. Acei membri ai sistemului judiciar aveau antecedente. O chestiune-cheie care va apărea odată cu trecerea timpului este că trebuie să vezi foarte clar că lucrurile sunt cu adevărat făcute pentru a reabilita, a vindeca, a îmbunătăți sistemul, și nu din animozități personale sau dintr-o competiție între grupuri de interese. Cred că acesta va fi testul-cheie. Pentru că am fost destul de critic și pentru că am pus la îndoială voința politică, sistemul judiciar din Moldova nu m-a plăcut întotdeauna foarte mult. Dar ca partener-cheie și ca donator-cheie în reforma sistemului judiciar, avem un anumit drept frățesc de a exprima opinii.
AGERPRES: România este un partener strategic al Republicii Moldova. Cum vedeți rolul României în a ajuta Republica Moldova pe calea europeană?
Pirkka Tapiola: România este cel mai apropiat vecin. O țară cu legături culturale și istorice foarte profunde (cu Republica Moldova — n.r.). Există o înțelegere între mari părți ale populațiilor. O țară care a trecut prin eforturi considerabile de reformă. România a fost prima țară care a recunoscut independența Republicii Moldova. Cred că rolul României în a ajuta Republica Moldova este esențial. Vă înțelegeți reciproc. Uneori, bineînțeles, apropierea poate oferi momente în care crezi că te înțelegi reciproc mai bine probabil decât o faci în realitate. Aveți know-how, aveți o înțelegere care poate face ca România, prin experiența sa, să fie în fața tuturor statelor membre în sprijinirea tranziției din Moldova, în consolidarea statalității țării, în a o ajuta să devină o țară de secol 21. Rolul României este extrem de important, ca parte a familiei europene.
