Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a susținut un briefing în cadrul căruia a prezentat opiniei publice un proiect de lege de modificare a Constituției, pentru a oferi mai multe atribuții instituției prezidențiale.
În cadrul evenimentului Președintele țării a făcut următorul anunț important:
”Vă informez că am elaborat un proiect de lege de modificare a Constituției, pentru a oferi mai multe atribuții instituției prezidențiale.
Care sunt temeiurile acestei inițiative:
Alegerea directă a Președintelui a oferit un grad mai înalt de responsabilitate și de împuterniciri șefului statului. S-a consolidat caracterul reprezentativității și legitimității Președintelui, care are mandatul întregului popor.
Respectiv, proiectul de lege vine ca rezultat al trecerii la forma directă de alegere a șefului statului, care atrage după sine necesitatea instituirii unor mecanisme eficiente de echilibrare a puterilor în stat, asigurînd în așa fel coerența Constituției.
Una dintre împuternicirile care ar trebui să-i revină șefului statului este cea de dizolvare a Parlamentului.
Modificările propuse în proiect vizează alte temeiuri de dizolvare a Parlamentului, decât cele stipulate în art. 85 al Constituției. Se propun 5 temeiuri suplimentare de dizolvare a Parlamentului, caracteristice formelor de guvernămînt parlamentare, semi-prezidențiale.
Astfel se propune ca Președintele Republicii Moldova să poată dizolva Parlamentul în următoarele cazuri:
1. După consultarea fracțiunilor parlamentare. Mecanism întâlnit în Republica Franceză, care asigură colaborarea între puterea legislativă și cea executivă.
2. Parlamentul nu a implementat, în termen de 12 luni, voința poporului exprimată prin referendumul consultativ. Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită în mod direct și prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituție. Or, efectele referendumului consultativ nu pot fi negate de legislativ, care trebuie să aibă obligația implementării lor. Vedeți de exemplu practica Curții Constituționale a României.
3. Referendumul republican privind demiterea Președintelui Republicii Moldova s-a soldat cu rezultat negativ sau a fost confirmată nevalabilitatea lui de către Curtea Constituțională. Amendamentul propus se bazează pe sugestiile Curții Constituționale, avizele Comisiei de la Veneția și practica europeană. O astfel de prevedere constituțională există în Slovacia și Austria, ambele republici parlamentare.
4. Parlamentul nu a adoptat Legea bugetului de stat în termen de 2 luni de la începutul exercițiului financiar. Este inacceptabilă admiterea unor situații în care Parlamentul nu reușește, din lipsă de înțelegere politică să adopte în termen legal Legea bugetului de stat. În urma analizei procesului de adoptare de către Parlament a legilor bugetului anual pentru ultimii 7 ani se constată că acestea au fost adoptate cu mari întîrzieri în raport cu începutul exercițiului financiar anual. Constituțiile Estoniei și Ungariei conțin asemenea temeiuri de dizolvare a legislativului.
5. Dizolvarea Parlamentului prin referendum, inițiat de Președintele Țării. Astăzi, Constituția Republicii Moldova nu conține prevederi exprese care ar permite poporului să sancționeze Parlamentul pentru încălcarea obligațiilor sale de a reprezenta și realiza interesul acestui popor. O astfel de practică există în Estonia.
Voi transmite deputaților în Parlamentul RM acest proiect de modificare a Constituției cu îndemnul de a susține această propunere de revizuire a Constituției. În cazul în care, către data de 24 martie curent, propunerea nu va întruni numărul necesar de semnături, vom demara procedura de revizuire a Constituției în baza inițiativei populare.
Precizez aici că în conformitate cu legea supremă, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată în următoarele moduri:
a) la initiativa cetatenilor.
b) un număr de cel puţin o treime de deputaţi în Parlament;
c) Guvern.
Sper să obținem o minimă susținere, de la o treime din deputații în Parlament, pentru a merge mai departe cu această inițiativă”, a concluzionat Igor Dodon.
