Interlic.md

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și-a exprimat joi convingerea că până la finalul mandatului său nu vor mai exista state care să adere la Uniunea Europeană.

"La începutul mandatului meu spuneam că până la sfârșitul mandatului acestei Comisii, adică până în 2019, nu vor mai exista alte noi state care să adere la UE și cred acest lucru cu toată sinceritatea, pentru că, printre candidați, niciunul nu îndeplinește criteriile, nici pe cele de la Copenhaga, nici pe cele de aderare. Trebuie să distingem însă între diversele țări. Dacă Turcia va adera vreodată, să știți că asta nu o să se întâmple mâine dimineață, la ora 11.00. După părerea mea, situația va fi una complicată. Este deja complicată din punct de vedere geopolitic", a precizat el în cadrul unui dialog cu cetățenii români, eveniment găzduit de Muzeul Național de Artă.

În ce privește Republica Moldova, el a remarcat că la nivelul populației există două tendințe fundamentale: una proeuropeană și una având convingeri contrare.

"Vedem două tendințe fundamentale: una proeuropeană și cealaltă — haideți să nu îi spun prorusă — dar cel puțin, nu e proeuropeană. Vorbesc de Republica Moldova. Și ce este important — apropos de Balcanii Occidentali — o preocupare majoră în viața mea de zi cu zi, ca președinte al Comisiei, este ca perspectiva europeană să fie menținută vie. Deci, nu vorbesc neapărat de o aderare pentru foarte curând, pentru mâine dimineață, dar cel puțin nu ne dorim ca vechii demoni să se trezească în această regiune a Balcanilor Occidentali. Este regiunea cea mai amenințată de a-și pierde stabilitatea dintre toate regiunile europene și trebuie spus țărilor din Balcanii Occidentali că locul lor este în Europa. Însă trebuie ca prietenii noștri din Balcani să înțeleagă foarte bine un lucru: este ușor atunci când ai discuții cu liderii aceștia să se arate foarte proeuropeni. Însă trebuie să rămână ca atare și după ce pleacă de la mine din birou", a declarat el.

Întrebat de către unul dintre cei prezenți cum vede relația cu Rusia, Juncker a subliniat importanța unui "dialog decent" cu această țară.

"Suntem oarecum în conflict, pentru că rușii nu respectă frontierele Europei. Crimeea, intervenții și așa mai departe... Am urmărit în ultimii ani să avem un dialog constructiv, care uneori a fost mai aprig, alteori mai constructiv cu domnul Putin. Nu cred că o armată europeană ar fi răspunsul potrivit. Deja am sancționat Rusia și aceste sancțiuni vor fi reînnoite în luna iunie. Însă trebuie să avem cu Rusia un dialog constructiv care să abordeze și alte sectoare sau aspecte decât cele veșnic conflictuale pe care deja le-am menționat", a mai declarat președintele Comisiei Europene.

De asemenea, întrebat ce părere are despre existența unei armate europene, președintele CE a precizat că se opune ideii de militarizare a Uniunii Europene.

"Va fi un summit NATO în curând și Statele Unite se văd nevoite să aibă un buget pentru apărare. Și pentru țările europene va trebui ca această contribuție să crească până la 2%. Însă nu ar trebui să punem punct politicilor culturale, ajutorului pentru dezvoltare, dialogului cu Africa, spre exemplu", a replicat el.

De asemenea, a subliniat că toate aceste aspecte care țin de stabilitate sunt mai importante decât cele militare și că UE trebuie să facă tot ce îi stă în putere pentru a nu reduce bugetul destinat proiectelor de colaborare cu celelalte națiuni.

"Povestea cu Africa este una importantă. În Africa trăiesc 1,25 miliarde persoane. Vor fi 2,5 miliarde în doar câțiva ani, iar în 2060 — 4,5 miliarde. Trebuie să avem grijă de Africa și, din acest motiv, Comisia a lansat un plan de investiții externe de 44 de miliarde pentru a combate motivele pentru care oamenii de acolo fug de pe continentul lor. Trebuie să investim mai mult în Africa", a precizat Juncker. Agerpres