Autoritățile din Republica Moldova au micșorat importurile energiei electrice din Ucraina și vor cumpăra curentul de la o companie rusă, finanțând indirect regimul de la Tiraspol.
La finele lunii martie 2017, autoritățile de la Chișinău declarau că au reușit să semneze un contract avantajos de procurare a energiei electrice din Ucraina, astfel renunțând la contractul cu centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Totuși, la doar câteva luni, guvernarea a decis să își schimbe decizia și să semneze un nou acord cu centrala din stânga Nistrului, astfel finanțând direct regimul neconstituțional de la Tiraspol.
Finanțarea separatismului sau contract avantajos?
Până la înrăutățirea situației din regiunea Donbas a Ucrainei, de unde se extrag cantități mari de cărbune pentru producerea energiei electrice, Republica Moldova importa o cantitate suficientă de energie din țara vecină. Totuși, în ultimii ani Ucraina a declarat că nu mai poate exporta energie în alte țări, iar Chișinăul a fost nevoit să procure energie de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul Transnistriei și al cărui pachet majoritar de acțiuni este deținut de concernul rus „Inter RAO EES”.
Cu toate acestea, începând cu luna aprilie curent, autoritățile moldovenești au reușit să negocieze un nou contract cu compania ucraineană „DTEK Trading” în valoare de 50,2 mln USD, eliminând din schemă furnizorul de energie electrică transnistrean. Atunci, mai mulți experți de la Chișinău declarau că acest contract va stopa finanțarea regimului de la Tiraspol, care profită de gazul importat din R. Moldova pentru a produce energie. Astfel, gazul consumat de centrală era achitat în contul companiei Tiraspoltransgaz, care la rândul său nu transfera nimic Chișinăului, mărind datoria R. Moldova la gaze pentru Federația Rusă la 6,5 miliarde de dolari, dintre care 5,8 miliarde fiind ale Transnistriei.
Totodată, experții afirmau că 35% din cheltuielile bugetare ale Tiraspolului erau acoperite din acumulări din vânzarea gazului. De asemenea, contractul cu Ucraina a permis și o reducere nesemnificativă a prețului la electricitate pentru consumatorii casnici.
Decizia Chișinăului însă s-a schimbat radical. Într-un comunicat al companiei „SA Energocom” (deținută în proporție de 100% de Guvernul de la Chișinău), se anunța că, începând cu 5 iunie curent, compania ucraineană „DTEK Trading”, care are contract de livrare până în aprilie 2018, va asigura doar 30% din consumul necesar de energie electrică, iar celelalte 70% vor fi livrate de către centrala din Transnistria. Instituția își explică decizia de reluare a relațiilor contractuale cu Centrala de la Cuciurgan prin faptul că aceasta a prezentat o nouă ofertă la un preț mai avantajos față de cea inițială, cu circa 10 la sută mai mic decât prețul achitat în prezent, ceea ce „va permite consumatorilor Republicii Moldova să beneficieze de cele mai avantajoase și sigure condiții de furnizare a energiei electrice pe toată perioada contractuală”.
Victor Parlicov, expertul în energetică al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” de la Chișinău, este de părere că decizia s-a luat în urma unor negocieri obscure, duse după uși închise, iar contractul a fost semnat fără a fi organizate tendere transparente.
„Argumentul invocat de SA Energocom precum că am procura energie la un 'preț mai jos' nu este valabil, pentru că prețurile nu sunt comparabile. Prețul pentru energia electrică din Ucraina este preț final, iar la prețul energiei electrice produse de centrala de la Cuciurgan trebuie să adăugam și costul gazului natural, care va rămâne neachitat și se va acumula ca datorie a S.A. Moldovagaz față de Gazprom. Este ca și cum ai compara prețurile pentru serviciul de extragere a dintelui la un dentist cu a celui scos de un boxer, alegând la cine să te duci și la cine e mai ieftin. Argumentul șantajului din partea autorităților transnistrene la fel nu e valabil. Nu am văzut nici un fel de șantaj. Mai mult ca atât, autoritățile ne tot asigurau că există pârghii de contracarare a oricăror încercări de șantaj. Prin urmare, consider că este o decizie neforțată, asumată de guvernare, de a reveni la finanțarea separatismul în propria țară, fără a avea o soluție în privința datoriilor acumulate deja, precum și a celor care mai urmează să se acumuleze în ritm accelerat în continuare. Acum rămâne să vedem dacă în urma acestui contract și tarifele pentru consumatori vor scădea, iar eu cred că ele ar trebui să coboare cu cel puțin 7%”, susține expertul.
Rolul companiilor intermediare
Până a fi semnat contractul cu Ucraina, experții de la Chișinău afirmau că în schema de procurare a energiei electrice din Transnistria ar fi implicată o companie intermediară „Energokapital”, care ar fi avut legătură cu mai mulți politicieni din R. Moldova. Potrivit presei de la Chișinău compania intermediară ar avea trei fondatori - două companii off-shore (Intercom Management LTD din Belize și Ornamental Art Limited) și o persoană fizică, Iurie Dzecul, despre care se spune că ar fi fost persoana de încredere a lui Evgheni Șevciuk (ex președintele de la Tiraspol). Totodată, potrivit unui studiu realizat de IDIS „Viitorul”, Republica Moldova a suportat în 2015 un prejudiciu de circa 258,4 milioane de dolari din cauza schemei de procurare a energiei electrice de la centrala de la Cuciurgan, prin compania intermediară „Energokapital”.
De asemenea, analiștii de la Chișinău sunt de părere că un motiv de stopare a procurării de energie electrică din Transnistria este legat și de pierderea lui Șevciuk la alegerile prezidențiale nerecunoscute de la Tiraspol, de la finele anului 2016. Astfel, noul președinte transnistrean, Vadim Krasnoselskii, ar fi încercat în această perioadă să preia controlul tuturor schemelor economice conduse anterior de Șevciuk și să „negocieze” o nouă schemă cu implicarea unor companii intermediare.
Sergiu Tofilat, expert al Centrului de Analiză, Supraveghere şi Protecţie în domeniul Energetic, consideră că deocamdată nu este clar dacă în noua schemă va fi implicată „Energokapital” sau o altă companie, iar interesele clasei politice față de mecanismul de spălare de bani prin intermediari va fi păstrat.
„Pe parcursul celor 25 de ani de independență au existat mai multe scheme de intermediari în domeniul energetic. Totuși, cele mai importante sunt două scheme clasice. Prima este atunci când se procură energie electrică de la producător și suplimentar la acest preț se adaugă o marjă de către acest intermediar. În cazul Enegokapital era puțin mai diferit. Prețul la care era cumpărată energia de la centrala de la Cuciurgan rămânea neschimbat, însă datorită faptului că regiunea nu plătește pentru gaze, prețul era divizat în două - o parte mergea în off-shore, iar alta în bugetul nerecunoscutei regiuni. Aceasta este cea de a doua schemă care a fost utilizată pe parcursul ultimilor doi ani de zile. Acum, o problemă va fi cum Krasnoselkii va explica electoratului, căruia i-a promis că va lupta cu aceste scheme, faptul că el a preluat controlul asupra acestora”, a declarat în exclusivitate pentru DW analistul.
Controlul Rusiei și securitatea energetică
Autoritățile din R. Moldova au demonstrat de multe ori indiferență în rezolvarea problemei energetice și căutarea unor piețe alternative. Aceasta o demonstrează faptul că nici până în ziua de astăzi Chișinăul nu are o interconexiune cu România, ceea ce ar permite consumatorilor moldoveni accesul la piața UE. Lipsa acțiunilor politicienilor moldoveni a generat riscuri de securitate energetică a țării, iar dependența de anumiți furnizori ar putea declanșa crize fără precedent.
„Pe parcursul a mai multor ani autoritățile moldovenești au promovat interesele Federației Ruse, care urmărește să mențină conflictul transnistrean şi să păstreze astfel Republica Moldova în sfera de sa de influență. O soluție pe termen scurt ar fi procurarea energiei electrice din Ucraina, care are actualmente potențial de export, spre deosebire de noiembrie 2014, când se aflau în criză de cărbune din cauza conflictului. Pe termen mediu și lung trebuie să intensificăm procesul de interconexiune la rețeaua energetică românească, astfel încât să putem avea alternative atât din vest, cât și din est. Un argument în plus este faptul că în România energia electrică este mai ieftină, în sud-estul țării vecine fiind înregistrat un surplus de energie, iar producătorii locali ar fi foarte tentați să exporte energie ieftină în Republica Moldova”, a conchis Sergiu Tofilat. DW
