Interlic.md

Monitorizarea principalelor reforme din sectorul financiar din Republica Moldova, realizată de către Expert – Grup în perioada mai – iulie 2017, relevă faptul că transparența și guvernanță rămân și în continuare punctele slabe care întârzie reformarea sectorului bancar. Comparativ cu ultima analiză de monitorizare a reformelor din sector, din aprilie 2017, autorul studiului, Eugen Ghilețchi, afirmă că există un progres lent în implementarea planului de consolidare a sectorului bancar propus de către Expert-Grup pe cele 7 direcții de reformă și că aprobarea noii legi privind activitatea băncilor va îmbunătăți cadrul de reglementare a sectorului, însă nu va asigura schimbările calitative ale acestuia, fără o implementare efectivă.

Ediția a V-a a Monitorului financiar mai atestă că ponderea recomandărilor realizate din totalul celor 35 de recomandări, continuă, deși nesemnificativ, să crească, iar până în momentul de față, 11 dintre acțiunile propuse au fost realizate, 8 – nerealizate, 16 – realizate parțial sau sunt în curs de realizare. Viteza lentă de implementare a recomandărilor lasă sistemul vulnerabil în fața multor riscuri. Întârzierea reformării Comitetului Național de Stabilitate Financiară, care urma să fie definitivată în aprilie 2017 prezintă un pericol, întrucât colaborarea autorităților cu funcțiile de supraveghere ale sistemului financiar este una insuficientă. Totodată, starea și transparența acționariatelor unor bănci locale, offshorizarea, în continuare, a sectorului bancar, dar și lipsa investitorilor pentru pachetele de acțiuni scoase la vânzare, rămân a fi obstacole importante pentru buna activitate a sectorului.

Printre evoluțiile pozitive din ultima perioadă se numără pregătirea sectorului pentru asumarea cerințelor Basel III privind principalii indicatori prudențiali. Noua lege privind activitatea băncilor, care urmează să fie votată de Parament în lectură finală în sesiunea de toamnă, transpune ultimele standarde și bune practici internaționale în procesul de licențiere, reglementare și supraveghere bancară. Cu toate acestea, pe anumite aspecte, actele normative naționale depășesc cadrul stabilit în legislația Europeană, oferind BNM prerogative prea largi în raport cu băncile. În același timp, deși se introduc drept noțiuni noi, nu există claritate cum vor fi evaluate riscurile sistemice, dar și cum vor fi determinate societățile de importanță sistemică. Ținând cont de faptul că Guvernul Moldovei a emis garanții în perioada anilor 2014-2015 anume sub pretextul unei crize sistemice iminente, este extrem de important ca definirea termenilor precum risc sistemic și societate de importanță sistemică, dar și criteriile de stabilire ale acestora să fie aliniate întocmai la standardele europene. Acest lucru ar putea contribui la evitarea abuzurilor și eventualelor emisiuni noi de garanții de stat fără ca să existe anumite criterii obiective care să determine oportunitatea acordării creditelor de urgență.