Potrivit Raportului BNM, în trimestrul II 2017, rata medie anuală a inflației a constituit 7.1 la sută, fiind cu 2.8 puncte procentuale superioară celei din trimestrul precedent. În luna iunie 2017, inflația a înregistrat 7.3 la sută. Ca rezultat, pe parcursul trimestrului II 2017, aceasta s-a plasat peste limita superioară a intervalului țintei inflației stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu. Majorarea ratei anuale a inflației a fost determinată, preponderent, de impactul ajustării unor tarife la serviciile reglementate și de creșterea prețurilor la produsele alimentare ca urmare a unor condiții meteorologice atipice.
Totodată, acest proces a fost susținut de efectul unei perioade de bază reduse din anul 2016, precum și de consecințele ajustării accizelor la unele categorii de produse. Tendința de apreciere a monedei naționale a atenuat din presiunile inflaționiste menționate mai sus. Inflația de bază a cunoscut o dinamică mai modestă în perioada de referință, înregistrând 4.7 la sută în luna iunie și plasându-se, astfel, în partea inferioară a intervalului sus-menționat în condițiile unei cereri interne slabe.
Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare s-a majorat de la 5.0 la sută în luna martie 2017 până la 9.0 la sută în luna iunie 2017. La sfârșitul trimestrului II 2017, prețurile reglementate au fost cu 7.5 la sută superioare celor din perioada similară a anului precedent. În același timp, rata anuală a prețurilor la combustibili s-a diminuat de la 12.5 la sută în luna martie 2017 până la 7.2 la sută în luna iunie 2017. Valoarea efectivă a inflației anuale din trimestrul II 2017 este ușor superioară celei anticipate în cadrul rundei de prognoză aferente Raportului asupra inflației nr. 2, 2017.
Mediul extern
Pe plan internațional, în trimestrul II 2017, au avut loc mai multe evenimente care au contribuit la modificarea traiectoriilor principalilor indicatori macroeconomici. La 15 iunie 2017, Sistemul Rezervelor Federale a decis majorarea pentru a doua oară în anul curent a intervalului ratelor dobânzilor cu 0.25 puncte procentuale. Totodată, atât Banca Angliei, cât și Banca Centrală Europeană au semnalat pentru prima oară posibilitatea diminuării gradului de stimulare monetară în viitorul apropiat. În aceste condiții balanța valutară a înclinat spre aprecierea monedei unice europene și a lirei sterline, dolarul SUA fiind defavorizat de pierderea entuziasmului investitorilor pentru proiectele anunțate de noul președinte al Statelor Unite ale Americii. În economiile emergente se atestă o diminuare a presiunilor inflaționiste pe fundalul stabilizării monedelor locale. La 16 iunie 2017, Banca Centrală a Rusiei a diminuat, pentru a treia oară în anul curent, rata de referință cu 0.25 puncte procentuale, până la nivelul de 9.0 la sută, în condițiile în care în luna mai 2017 a fost atins nivelul minim al inflației anuale de 4.1 la sută. Piața materiilor prime s-a aflat sub incidența deprecierii dolarului SUA, dar și a reducerii prețului petrolului. La ședința OPEC din 25 mai 2017 s-a decis prelungirea acordului de reducere a volumului producției de petrol, ceea ce a contribuit la pierderea încrederii în capacitatea OPEC de a rebalansa piața petrolieră în condițiile în care Statele Unite ale Americii și Canada continuă să majoreze gradul de exploatare a sondelor de șist.
Evoluții ale activitații economice
În trimestrul I 2017, PIB a înregistrat o creștere de 3.1 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2016. Dinamica anuală a activității economice la începutul anului 2017 a fost semnificativ inferioară celei din a doua jumătate a anului precedent. Evoluția pozitivă a PIB în trimestrul I 2017 s-a datorat, în cea mai mare parte, recoltei bogate din anul precedent, ceea ce a creat premise pentru o majorare pronunțată a exporturilor. Astfel, acestea au înregistrat o creștere de 23.0 la sută în trimestrul I 2017. Totodată, creșterea economică a fost susținută și de cererea internă. Consumul gospodăriilor populației s-a majorat cu 4.2 la sută, în contextul unei creșteri ușoare a venitului disponibil al populației în perioada de referință. Investițiile au determinat un aport pozitiv la dinamica PIB, în mare măsură, datorită componentei variația stocurilor, dar și ca urmare a creșterii formării brute de capital fix cu 3.3 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Consumul final al administrației publice s-a diminuat cu 0.1 la sută. Dinamica activității economice a fost atenuată pronunțat de majorarea importurilor cu 17.0 la sută, evoluție ce poate fi atribuită atât creșterii cererii interne și orientării acesteia, în principal, către bunurile de pe piața externă, cât și unui efect al perioadei de bază reduse de la începutul anului 2016 generate de ajustarea importurilor pe fundalul deprecierii semnificative a monedei naționale din perioada respectivă. Pe categorii de resurse, creșterea PIB, în trimestrul I 2017, a fost determinată, în primul rând, de contribuția pozitivă din partea comerțului și a subcomponentei transport, informații și depozitare. În trimestrul I 2017, atât populația economic activă, cât și cea ocupată a consemnat o evoluție neglijabilă comparativ cu perioada similară a anului precedent, majorându-se cu 0.3 și 0.2 la sută, respectiv. Rata șomajului, în trimestrul I 2017, a constituit 6.3 la sută, înregistrând o dinamică marginală comparativ cu începutul anului precedent.
Promovarea politicii monetare
Pe parcursul trimestrului II 2017, au avut loc trei ședințe ale Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei cu privire la deciziile de politică monetară. În urma evaluării balanței riscurilor interne și externe și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, la ședințele din 27 aprilie 2017 și 24 mai 2017, a hotărât să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară la nivelul de 9.0 la sută anual. Ulterior, la ședința din 28 iunie 2017, Comitetul executiv a hotărât să reducă rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară cu 1.0 puncte procentuale, de la 9.0 la sută anual (nivel stabilit la ședința din 27 octombrie 2016) până la 8.0 la sută anual.
Urmând tendința descendentă a ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei, ratele medii ale dobânzilor la depozitele în sold, în moneda națională, și-au continuat trendul descrescător și ca urmare au consemnat un declin temperat și ratele medii la creditele acordate de către sistemul bancar.
În perioada de referință, față de trimestrul I 2017, ratele medii anuale ale dobânzilor aferente soldului creditelor s-au diminuat cu 0.68 puncte procentuale la creditele în moneda națională și cu 0.18 puncte procentuale la creditele în valută, înregistrând valori de 10.64 la sută și 5.40 la sută, respectiv. Rata medie a dobânzii pentru soldul depozitelor în lei, pe parcursul trimestrului II 2017, a constituit 6.57 la sută, în descreștere cu 1.02 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Rata dobânzii pentru soldul plasamentelor în valută a constituit în medie 1.86 la sută, inferioară celei din trimestrul I 2017 cu 0.27 puncte procentuale.
Prognoza inflației pe termen mediu
Conform rundei curente de prognoză, deviația PIB va înregistra o recuperare lentă și constantă pentru întreaga perioadă de prognoză. Totuși, ea va rămâne în palierul negativ pentru primele patru trimestre. Ulterior, va consemna valori pozitive nesemnificative. Plasarea activității economice sub nivelul său de echilibru, pentru primele patru trimestre, va determina presiuni dezinflaționiste, pe când înregistrarea valorilor pozitive ale deviației PIB în ultimele patru trimestre ale orizontului de prognoză va genera presiuni inflaționiste, deși neimportante. Condițiile monetare reale vor avea un impact eterogen asupra cererii. Rata reală efectivă de schimb va manifesta efecte restrictive pentru tot orizontul de prognoză. Rata reală a dobânzii va fi stimulativă în prima parte a orizontului, după care, până la sfârșitul acestuia, va alimenta un caracter slab restrictiv al condițiilor monetare.
Rata anuală a inflației va continua să înregistreze un nivel înalt și în trimestrul III 2017, ulterior va coborî rapid spre limita inferioară a intervalului de variație al țintei. În trimestrul I 2018, inflația va reveni în interval și se va menține aici până la finele orizontului de prognoză, preponderent, în proximitatea limitei inferioare. În trimestrul III 2017, va atinge valoarea maximă de 7.4 la sută, iar valoarea minimă de 3.5 la sută o va înregistra în trimestrele IV 2018 și I 2019. Comparativ cu valorile consemnate în cadrul Raportului asupra inflației nr. 2, 2017, valorile medii anuale proiectate ale ratei anuale a inflației sunt inferioare cu 0.3 puncte procentuale pentru anul 2017 și cu 0.7 puncte procentuale pentru anul 2018.
