Interlic.md

Curtea Constituțională a examinat astăzi sesizarea depusă de Guvern în luna septembrie şi a hotărât că refuzul Președintelui R. Moldova Igor Dodon de a numi un ministru al Apărării constituie ”imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile şi justifică instituirea interimatului funcției, care se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru”.

Potrivit deciziei magistraţilor, în exercitarea competenţei sale prevăzute de articolul 98 alin.(6) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova poate să refuze propunerea Prim-ministrului de numire a unei persoane într-o funcţie vacantă de ministru şi să-i ceară să facă o altă propunere.

Curtea a statuat că, voinţa politică a Preşedintelui nu poate constitui o sursă de blocaj instituțional, pe de o parte, şi nu poate anula, pe de altă parte, competenţele Prim-ministrului în cadrul procedurii de codecizie în remanierea guvernamentală. Astfel, Curtea a constatat că Preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice corespunderea candidatului propus de Prim-ministru pentru o funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea Prim-ministrului. 

Judecătorii Curții au specificat că în arhitectura constituțională a R. Moldova, Președintele trebuie să aibă un rol neutru, de arbitru, și să nu fie un jucător politic. Magistraţii au menţionat că refuzul deliberat al Preşedintelui ţării de a-şi îndeplini obligația constituțională de numire a propunerii repetate a Prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligațiilor sale constituționale și a jurământului, circumstanță ce justifică inițierea de către Parlament a procedurii de suspendare a Președintelui, în conformitate cu articolul 89 din Constituţie.

În același timp, Curtea a reţinut că mecanismul de demitere a Preşedintelui ţine de opţiunea Parlamentului, fiind o procedură complexă şi de lungă durată, care nu soluţionează prompt problema funcţionalităţii depline a instituţiilor fundamentale obstrucţionate deliberat de către Preşedinte.

Astfel, Curtea a decis că, prin refuzul deliberat de a-și executa una sau mai multe obligații constituționale, Președintele se înlătură el însuşi de la exercitarea acestora. În acest context, Curtea a considerat că inacțiunea sa deliberată constituie, în sensul articolului 91 din Constituţie, imposibilitate temporară, pentru considerente subiective (lipsa dorinței), de a-și exercita atribuția în cauză, ceea ce justifică instituirea interimatului funcției pentru asigurarea exercitării acestei (acestor) obligații constituționale a Președintelui.

Conform deciziei înaltei curţi, instituirea interimatului funcției, cauzat de refuzul deliberat al Preşedintelui de a executa una sau mai multe obligații constituționale urmează a fi constatată în fiecare caz în parte de către Curtea Constituțională, la sesizarea subiecţilor prevăzuţi de articolul 38 alin. (1) şi (2) lit. c) din Codul jurisdicţiei constituţionale, în funcţie de domeniul lor de competenţă.

Hotărârea Curţii Constituţionale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Decizia CC a fost criticată de consilierul Președintelui R. Moldova pe domeniul juridic, Maxim Lebedinschi. Acesta a afirmat că magistraţii Curţii ar putea răspunde penal pentru hotărârea pe care au luat-o, scrie Moldpres.