Interlic.md

Economia moldovenească are toate şansele să crească, în 2018, peste prognozele făcute de Guvern. Iar un impuls important va fi dat de investiţiile masive preconizate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, dar şi energetice. Dacă avansul economic va însemna şi noi locuri de muncă pentru cetăţeni ne spune chiar ministrul Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc .

- În anul 2017, ministerul pe care îl conduceţi a iniţiat mai multe reforme, menite să reducă din presiunile asupra mediului de afaceri, dar şi să îmbunătăţească mediul de business. Cum au fost primite aceste reforme pe piaţă şi care sunt acţiunile pe care le planificaţi?

"Într-adevăr, 2017 a fost o continuitate a anului 2016 pe partea de reforme în favoarea businessului, astfel încât am continuat să restructurăm toate instituţiile cu funcţii de control, să aducem la bun sfârşit această reformă. De fapt, suntem la ultima etapă, astfel încât începutul anului 2018 să fie pe o organigramă şi o structură nouă de lucru sau de reinteracţiune a structurilor statului cu sectorul privat. Am reuşit să reducem de la 70 de entităţi cu funcţii de control, la 13. Deci, acestea 13 o să interacţioneze cu sectorul privat pe principii mult mai transparente, prin notificarea sectorului privat despre efectuarea controalelor planificate şi notificarea despre deciziile luate. O altă parte a acestei reforme ţine de reducerea actelor permisive. Nouă ne-a reuşit cu peste 60 la sută să reducem actele permisive, să fiu mai exact, cu 64 la sută, astfel încât oamenii să poată să simtă o răsuflare de la toată presiunea birocratică care exista anterior. Avem în jur de 80 de acte permisive pentru diferite sectoare, când vorbim de construcţii, când vorbim de transporturi, lucruri care sunt necesare pentru reglementarea acestor sectoare şi, de fapt, am încercat să avem un impact minim asupra businessului, să-i dăm posibilitatea ca să se dezvolte în continuare, să evite aceste discuţii interminabile cu sectorul privat şi, de fapt, la toate instituţiile am mers cu instaurarea ghişeelor unice. Atunci când agentul economic vine, depune documentele conform unei liste de documente, pe care trebuie să le prezinte, aşteaptă o săptămână sau două şi vine la acelaşi ghişeu şi îşi ridică decizia care a fost luată. De fapt, am încercat să fluidizăm şi să optimizăm costurile businessului în lansarea afacerilor, în continuarea lor. În acest context trebuie să scoatem în evidenţă un element distinct al acestei reforme - Agenţia pentru Servicii Publice, care vine pentru a soluţiona mai multe probleme pentru oamenii simpli, cetăţenii din Republica Moldova, atunci când au nevoie de acte de starea civilă, sau anumite lucruri de cadastru sau multe alte documente, paşapoarte sau buletine. Dar, mai cu seamă, această agenţie se va ocupa şi de sectorul privat. Va înregistra orice idee, va pilota orice business, orice schimbare în statut sau extindere a domeniilor, dar până la urmă, va şi iradia din registrul comerţului toate companiile care se închid în Republica Moldova. Va fi un punct de contact sau un focar de contact şi va fi un consultant pe parcursul vieţii unei companii".

- În ultimii ani, asistăm la o dezvoltare a unor sectoare cu potenţial mare, automotive, de exemplu. Ce alte sectoare prezintă interes pentru investitorii străini?

"Sectorul automotive încă nu a ajuns la acea dimensiune pe care noi am estimat-o ca să o atingă, are încă un potenţial de creştere, chiar dacă, în ultimii ani, acest sector a fost pe o tatonare a poziţiilor sale în Republica Moldova şi vorbim de nişte investitori din spaţiul european, care au venit acum doi, trei ani de zile în Republica Moldova. Datorită faptului că au fost primiţi bine, am depăşit toate barierele şi toate inconvenienţele care au fost identificate de către ei. Toate aceste companii au luat decizia să se extindă, au deschis noi fabrici pe parcursul anului curent, dar, utilizând această experienţă, am reuşit să aducem şi companii noi, nu doar din ţările europene, inclusiv şi din Japonia şi din alte ţări, astfel încât să dăm o perspectivă de dezvoltare nu doar a sectorului automotiv, căci este un sector intermediar, noi prestăm servicii mai mult în acest sens, dar rezolvăm mai multe probleme, de ordin social, de ordin economic, dar şi de infrastructură. Deci, noi avem mai multe proiecte, care ţin de dezvoltarea acestui sector, căci el implică foare multă forţă de muncă, respectiv, creăm mai multe locuri de muncă, pentru concetăţenii noştri şi care sunt mai bine plătite decât alte sectoare. Şi le dă o perspectivă de trecere de la un domeniu la altul, în cazul în care apar şi alţi investitori.Dacă e să vorbim şi de alte sectoare, având în vedere şi portofoliul nostru de responsabilităţi, încercăm să dezvoltăm şi parcurile IT, căci s-a reuşit, anul trecut, să adoptăm o nouă legislaţie în privinţa parcurilor IT în Republica Moldova. Suntem convinşi că sectorul IT în Republica Moldova are o perspectivă de dezvoltare. Contribuţia lui la creşterea economică, precum şi la formarea PIB-ului în Republica Moldova, trebuie să fie mult mai mare decât este acum. În prezent, mai multe subiecte aferente acestui sector există mai mult în zona gri sau zona tenebră, iar noi încercăm prin aceste facilităţi fiscale, care sunt atât faţă de angajatori, cât şi faţă de companii, să-i aducem în zona albă, unde ei lucrează deschis, interacţionează cu investitori străini. Creăm mai multe platforme şi una dintre aceste platforme este Tekwill-ul, care a fost creat cu suportul Ministerului Economiei şi Infrastructurii şi este operat pe lângă Universitatea Tehnică din Moldova. Încercăm să multiplicăm această reţea, astfel încât să avem şi o reprezentare geografică pe teritoriul ţării. Discutăm despre extinderea acestor reţele la Bălţi, la Cahul şi, ulterior, poate unul la Comrat. Dar vorbim şi de extinderea acestei abordări şi pe dimensiunea sectorială. Vrem să facem aceste incubatoare de idei în zona IT-ului şi la ASEM, şi la Universitatea de Stat, acolo unde este mai mult o abordare sectorială - la USM mai mult cu abordare ştiinţifică, de cercetare şi inovare şi la ASEM cu înclinaţie economică, astfel încât să putem să dezvoltăm diferite platforme, aplicaţii, de ce nu, în Republica Moldova, care să fie utilizate nu doar de companiile noastre, dar şi de cele străine. Aceste două domenii noi le vedem prioritare, astfel încât să ne dea o creştere economică mult mai mare decât este în prezent. Indiscutabil, trebuie să continuăm cu industriile clasice, textilă, constructoare de maşini sau industria materialelor de construcţii, dar şi zona agrară trebuie să fie susţinută de stat, pentru că ţine de anumite elemente de bază, de siguranţa alimentară. Dar aceste sectoare, de regulă, necesită investiţii. Ele nu generează atât venituri, cât mai mult generează stabilitate în societate. Deci, noi trebuie să compensăm, să avem diferite sectoare, astfel încât doar într-un efort comun să putem să dezvoltăm sau să schimbăm paradigma noastră de creştere economică".

- Există deja notificări oficiale ale potenţialilor investitori, care sunt interesaţi de piaţa noastră?

"Noi discutăm cu două pachete de investitori. Primul pachet - cei care deja sunt în Republica Moldova, noi încercăm să îi încurajăm să-şi diversifice fabricile şi uzinele pe care le au în alte regiuni. De fapt, toţi dintre cei care şi-au deschis fabrici acum doi-trei ani în Moldova examinează posibilitatea extinderii producerii şi în alte raioane ale ţării. Şi o să dau doar câteva exemple: cei de la Bălţi şi-au extind producerea şi vor lansa o nouă fabrică tot în una din subzonele Bălţiului. Compania din Austria, de asemenea, şi-a făcut o nouă fabrică. Summitomo, care recent s-a deschis la Orhei, fiind într-o zonă economică liberă a Bălţiului. De asemenea, conducerea care a fost recent în Republica Moldova examinează posibilitatea extinderii şi creării unei noi platforme industriale. Fujikura de la Chişinău deja are un parteneriat cu cei de la Comrat, inclusiv o discuţie avansată cu autorităţile de la Comrat, astfel încât, în prima jumătate a anului viitor, să lanseze o nouă producere, în jur de 2000 de locuri noi de muncă în zona recent creată de către Parlament şi susţinută de către ministerul nostru. Vorbim şi de valorificarea potenţialului de la Cahul, unde tot una din aceste companii se orientează să se dezvolte, dar, în acelaşi timp, vorbim şi de valorificarea potenţialului oferit de întreg teritoriului Republicii Moldova, nu ne referim doar la Zonele Economice Libere. Şi aici avem câteva proiecte investiţionale. Primul dintre ele este aferent Parcurilor Industriale. Noi avem două parcuri industriale model, pe care le utilizăm şi încercăm să le multiplicăm ca experienţă. Vorbim despre parcul industrial "Tracom", fosta uzină de tractoare şi cea de la Răut, de la Bălţi pe teritoriul căreia se deschide o nouă platformă cu o reprezentare a mai multor raioane din jurul Bălţiului în domeniul textilelor. Deci, este o nouă abordare, când se creează nişte huburi regionale şi noi asta încercăm să dezvoltăm, bazându-ne pe acele centre industriale existente, să încercăm să dezvoltăm şi alte produceri mai mici sau produse conexe în centrele raionale din jurul acestor centre regionale. Şi, de fapt, acesta este obiectivul şi noi o să reuşim. Desigur că noi nu tratăm diferit sau, mai bine zis, tratăm atât investitorii naţionali, cât şi investitorii străini. Pentru noi nu contează de unde vin resursele şi cine promovează aceste resurse. Toţi beneficiază de acelaşi tratament, de aceleaşi preferinţe, de aceleaşi scutiri fiscale, în cazul în care fac investiţiile pe teritoriul Republicii Moldova, de aceea, o să susţinem şi în continuare ca şi cetăţenii noştri şi companiile din ţară să facă aceste investiţii la noi acasă".

- Un proiect important este cel al interconectării de reţele energetice, gaze şi electrice, moldoveneşti cu cele din Uniunea Europeană, prin România. La ce etapă sunt aceste proiecte?

"La acest subiect, probabil, s-a discutat cel mai mult de la independenţă încoace. De fapt, în anii 2017 şi 2018, s-au înregistrat cele mai mari progrese. Pe de o parte, s-a făcut documentaţia tehnică, dacă ne referim la interconectarea pe gaze naturale. Gazoductul Iaşi-Chişinău prin Ungheni, fiindcă asta e denumirea lui oficială, am făcut această documentaţie tehnică, am găsit resursele financiare necesare, sunt doi investitori de bază, care ne împrumută resursele financiare ca să acoperim toate cheltuielile, astfel încât acest gazoduct să fie construit. Vorbim despre investiţii de aproximativ 90 de milioane de euro şi, de fapt, suntem în proceduri acum, astfel încât, până la sfârşitul anului 2018, acest gazoduct să fie finalizat. Există două modele de implementare a acestui proiect. Unul sub responsabilitatea şi iniţiativa statului sau a Guvernului Republicii Moldova, cu toate procedurile internaţionale care ţin de tendere şi multe alte aspecte, care trebuie să fie efectuate. A doua procedură ţine de cea privată, care, în viziunea noastră, este cea mai necesară şi mai optimă ca timp şi cost de investiţii şi ca eficienţă utilizării acestor investiţii. Pentru că trebuie să dăm aprecieri sectorului privat, ei sunt mult mai rapizi, sunt mult mai eficienţi atunci când vorbim despre anumite investiţii, indiferent de sectoare. Deci, noi suntem acum într-un proces de privatizare a companiei Vestmoldtransgaz, care este responsabilă de acest gazoduct, implementarea acestui proiect până la sfârşitul anului viitor. Sperăm ca la sfârşitul lunii decembrie, cel puţin una din companiile europene va participa la această procedură de privatizare cu un angajament financiar de a construi acest gazoduct până la sfârşitul anului 2018. În cazul în care nu va participa nicio companie la privatizare, sigur că statul va continua acest proiect pe riscul şi responsabilitatea proprie. Foarte mult ne dorim să indentificăm o companie de transport de gaze din Europa, care are tradiţii şi experienţă şi care va gestiona acest proiect de transport de gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova şi atunci, într-adevăr, va apărea această alternativă de gaze naturale în Republica Moldova, celei tradiţionale din spaţiul Estic, din Federaţia Rusă şi va fi şi o competiţie pe tarife şi pe preţuri la gaze naturale. Suntem convinşi că acest proiect va fi dus până la capăt către sfârşitul anului 2018, astfel încât, la începutul anului viitor, să putem să avem acea piaţă de a alege care vor fi furnizorii pentru cei mai mari consumatori de gaze naturale din ţară. Un alt proiect ţine de interconectarea pe energie electrică, un proiect extrem de important, pe de o parte şi, pe de altă parte, extrem de costisitor ca investiţie. Vorbim de circa 250 - 300 de milioane de euro. Noi înţelegem că aceste investiţii până la urmă sunt nişte costuri pe care trebuie să şi le asume sistemul, pentru a avea această independenţă energetică de la nişte sisteme tradiţionale, la care noi suntem conectaţi. Chiar în ultimile săptămâni, am finalizat negocierile cu principalii finanţatori ai acestor proiecte şi vorbim aici despre Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii. Ei sunt gata să meargă la board-urile lor, astfel încât să susţină acest proiect de interconectare a câte 70-80 de milioane de euro fiecare. Alţi doi finanţatori, care sunt gata să ne ofere împrumuturi, dar şi granturi sunt Comisia Europeană, cu 40 de milioane de euro grant, şi Banca Mondială, care doreşte să se implice în acest proiect grandios, astfel încât să fie construită interconectarea Isaccea-Vulcăneşti-Chişinău, dar şi o substaţie back to back, care permite într-un regim sincron sau asincron, în funcţie de etapa de implementare, să fim conectaţi la sistemul european. Este un proiect grandios, care necesită, în prezent, anumite ajustări tehnice, datorită declaraţiilor pe care le-a făcut Ucraina, prin modernizarea infrastructurii sale proprii şi schimbarea conceptului de infrastructură energetică. Ei îşi doresc în cinci-şase ani să fie într-un sistem sincron cu cel european. Asta presupune că, iarăşi, aceşti donatori, parteneri sau instituţii financiare internaţionale să investească la nivel regional atingerea acestui obiectiv al Ucrainei. Când se vor examina aceste proiecte, se vor lua în calcul inclusiv interesele Republicii Moldova. Deci, aceste ajustări tehnice vor fi făcute de specialişti de talie internaţională, cu concursul acestor finanţatori, astfel încât să avem cea mai bună soluţie tehnică, dar şi pe costuri sau investiţii, la nivel regional. Şi atunci când vorbim de nivel regional, se discută despre Ucraina şi Republica Moldova. De aceea, acesta este exerciţiul nostru, ca până în primăvara anului 2018, să avem această decizie la nivel internaţional, să ştim care va fi soluţia de implementare şi să lansăm implementarea proiectului, care are drept obiectiv realizarea lui până în 2020. Este un proiect de durată, dar care va da acea independenţă energetică de la sursele tradiţionale".

- Din anul 2017, Ministerul pe care îl conduceţi gestionează şi domeniul infrastructurii. Ce drumuri şi poduri modernizate vor fi date în exploatare în anul 2018?"

"Noi regretăm faptul că aceste sectoare au intrat în competenţa noastră doar din august, anul curent. Cu toate acestea, am reuşit, din august până în prezent, să băgăm un pic de viteză pe contractele care erau în derulare, chiar dacă toate cele 16 contracte semnate în 2014, 2015 au fost compromise ca termeni, ca executări de lucrări şi multe altele. Noi am reuşit să ne focusăm preponderent pe magistralele principale sau pe drumurile naţionale principale, astfel încât să putem să recuperăm din acele care au fost anterior. Noi am reuşit să recuperăm pe drumul Ungheni-Chişinău şi cu drumul de centură a Ungheniului. De asemenea, ne-am concentrat pe reabilitarea drumurilor existente. Astfel, în anul 2017, s-a reabilitat peste 190 de km de drumuri şi, de asemenea, sunt în curs de reabilitare şi modernizare circa 400 de km. Noi vorbim de drumurile naţionale. Ceea ce am reuşit e să atragem resursele financiare ale partenerilor de la instituţiile internaţionale, astfel încât, pentru anul următor, să avem un buget mult mai mare orientat spre modernizarea şi infrastructura de drumuri. Dacă vorbim de poduri, toate podurile care sunt conexe acestor drumuri naţionale vor fi reabilitate. Şi aici vorbim şi de drumul spre Ungheni, de la Bălţi, dar vorbim şi de direcţia dinspre Giurgiuleşti, astfel încât să avem aceste coridoare de transport Nord spre Sud prin municipiul Chişinău, dar şi de la Vest spre Est, să asigurăm aceste coridoare de tranzit. Pentru anul următor, noi avem bugetaţi şi bani atraşi în jur de patru miliarde de lei, astfel încât toţi, la început de sezon, atunci când timpul şi condiţiile climaterice ne vor permite, să fim focusaţi pe acest sector şi oamenii, dar şi transportatorii şi şoferii să simtă o îmbunătăţire a stării drumurilor atât în zona rurală, cât şi pe drumurile regionale şi naţionale. Deci, noi în acest an avem 190 de km de drum deja reabilitaţi şi mai avem 400 de km în proces de reabilitare, dar nu s-au dat în exploatare, pentru că ţin de nişte segmente de drum mult mai mari decât cele care sunt în prezent. Şi în cazul drumului de centură din Ungheni, sunt convins că lucrările, majoritatea dintre ele vor fi finalizate, astfel încât să putem să deschide circulaţia pe această centură".

- O problemă majoră este nerespectarea, de către antreprenori, a termenilor de construcţie a drumurilor. Ce vor face autorităţile ca să-i facă pe antreprenori să-şi respecte angajamentele asumate?

"Contractele care sunt încheiate deja prevăd anumite penalităţi şi anumite elemente administrative, care trebuie să fie aplicate. Obiectivul nostru în sine nu este rezilierea contractelor propriu-zise, pentru că asta implică litigii internaţionale, costuri suplimentare pentru avocaţi, consultanţi şi multe altele. Suntem în dialog cu toate aceste companii, astfel încât să încercăm să aducem nu doar conducătorii acestora în Republica Moldova, dar şi echipamentele lor, tehnologiile lor, încât anul viitor, ei să fie implicaţi în procesul de modernizare a infrastructurii drumurilor în ţară. Noi avem multe fenomene când companii mari, cu renume, au câştigat contracte în Republica Moldova, dar nu au luat-o în serios, pentru că toţi ei au încălcat condiţiile contractuale, nu au respectat condiţiile de implementare, au încercat să identifice companii locale, dar, neavând capacitate, neavând dotarea tehnică necesară, sigur că ei nu pot să garanteze această calitate spre care noi tindem. De aceea, noi încercăm acum să convingem aceste companii să-şi aducă tehnica, echipamentele, expertiza, cunoştinţele în Republica Moldova şi să-şi asume acest exerciţiu de modernizare a drumurilor noastre cu forţele proprii şi cu cunoştinţele lor, pe care le aplică cu succes în ţările europene. Prin aceasta noi o să recuperăm din termenii care deja au fost depăşiţi şi, pe de altă parte, o să ducem la bun sfârşit proiectele implementate. Avem o deschidere din partea lor, toată lumea a înţeles care este sarcina şi o să încercăm, pe viitor, să evităm aceste greşeli, care au fost admise în anii precedenţi, atunci când s-a negociat. Noi consolidăm, în prezent, echipa Administraţiei de Stat a Drumurilor, astfel încât fiecare din aceste companii să aibă o interfaţă sau o persoană de contact în această structură ca, într-un regim operativ, să deruleze toate coordonările necesare atât în interior, cât şi în exterior. Suntem obligaţi să facem aceste coordonări şi cu finanţatorii, care, până la urmă, achită aceste facturi în numele nostru, din împrumuturile pe care noi le luăm. Din anul 2018, o să fie o altă abordare, mult mai simplistă, mai operativă, cu o capacitate de intervenţie mult mai mare, astfel încât să nu irosim încă un sezon de construcţie a drumurilor. Aşa cum am zis, lucrăm, pe de o parte, cu crearea capacităţilor instituţionale a celor care sunt implicaţi în acest sector, dar creştem şi responsabilizăm companiile de necesitatea ducerii la bun sfârşit a contractelor semnate deja".

-La capitolul reformării căii ferate, la ce etapă suntem?

"A fost, până la urmă, stabilită strategia şi viziunea de restructurare a Căii Ferate din Republica Moldova. Guvernul a decis ca, pe baza Cării Ferate să menţinem sau să o reformăm prin crearea a trei structuri comerciale separate, una fiind responsabilă de mentenanţa şi securitatea infrastructurii fizice a căii ferate, vorbim de căile ferate propriu-zise şi asta că, probabil, în toată lumea şi în Republica Moldova trebuie să fie un monopol de stat. Aici statul trebuie să investească, pentru că necesită investiţii foarte mari, care durează în timp. Acestea sunt investiţii care se recuperează în 20-30 de ani sau poate niciodată, în funcţie de volumul traficului. Vor apărea şi alte două companii, una care ţine de transport de mărfuri şi transport de pasageri. Aici, va fi deschisă poarta şi pentru sectorul privat, astfel încât cei care au resurse, cei care văd din asta un business, cei care deja au produceri şi au capacitatea companiei-mamă sau companiei din Republica Moldova să investească într-o locomotivă, într-o garnitură de vagoane, ca produsele lor să fie posibil de transportat pe calea ferată, ceea ce e mult mai ieftin. Nu în zadar noi avem acest suport financiar, sub formă de împrumuturi de la BERD şi BEI, care are două componente de bază. Prima componentă ţine de modernizarea locomotivelor sau parcului de locomotive. Această procedură tehnică, de coordonare şi de selectare a companii câştigătoare a fost finalizată, au fost comandate locomotivele, începând cu 2018, reînnoim parcul cu locomotive noi, astfel încât să fim mai operativi şi să asigurăm acel tranzit de mărfuri pe teritoriul nostru, dar şi transportarea mărfurilor spre Republica Moldova şi din Republica Moldova. În acest domeniu, în jur de 50 de milioane de euro vor fi investite pentru achiziţionarea acestor locomotive şi vreau să vă zic că este vorba despre locomotive performante, cu costuri mult mai mici. O altă componentă a acestui împrumut, deci, este doar o primă păsărică care ţine de modernizarea infrastructurii, ţine de alte 50 de milioane de euro, sau 55, în funcţie de ce resurse vor fi disponibile, spre modernizarea infrastructurii fizice a Căii Ferate. Deja o primă tranşă, în scurt timp, va fi primită de la aceşti finanţatori, BERD şi BEI, astfel încât primele 55 de milioane de euro să fie investite în această infrastructură pe tronsoanele de cale ferată mai des utilizată. Pornim de la necesar şi cercetarea de piaţă care a fost făcută de Calea Ferată. În anul 2018, va fi modernizarea acestor segmente, dar şi punerea în circulaţie a locomotivelor noi, care ar creşte performanţa Căii Ferate atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Un element distinct al acestei reforme ţine de optimizarea costurilor pe intern, la nivelul Căii Ferate şi optimizarea numărului de personal, ceea ce îi face mult mai responsabili şi mai eficienţi în toată activitatea lor. În acest sens, noi am reuşit să recuperăm o parte din datoriile care au fost la salarii, pentru muncitori, deoarece la începutul acestui an, timp de şase luni salariul n-a fost achitat, respectiv noi am recuperat jumătate din aceste restanţe la salarii. Până la sfârşitul anului ne propunem să acoperim toate restanţele, având în vedere faptul că acest suport financiar, care vine din partea finanţatorilor internaţionali are şi o componentă de grant tocmai pentru această reorganizare a căii ferate din Moldova, cinci milioane de euro vor fi alocate spre optimizarea numărului de personal şi schimbarea business-proceselor în cadrul acestei companii. Trebuie să fim mult mai eficienţi, să ne limităm costurile la veniturile care sunt acumulate".

- În 2017, exporturile au înregistrat o dinamică pozitivă, însă din produsele de tip animalier, noi exportăm doar miere. Ştim că sunt purtate negocieri în acest sens. Care sunt rezultatele şi când vom putea exporta şi alte produse de acest tip în Uniunea Europeană?

"În 2017 am atins, probabil, unul dintre cele mai înalte nivele de creştere a exporturilor atât pe piaţa vestică, cât şi pecea estică. Desigur, când ne uităm în structura valorică, preponderent, exporturile sunt orientate pe piaţa europeană. Ca pondere, peste 65 la sută din toate exporturile noastre sunt orientate spre UE. Mai puţin sau circa 20 la sută sunt orientate spre CSI şi această reorientare a exporturilor din Est spre Vest se va menţine şi în continuare. În anul 2017, am avut un ritm de creştere a exporturilor de peste 15 la sută. Ritmul de creştere a exporturilor în UE este mult mai mare decât cel mediu pe ţară, deci, avem în jur de 17-18 la sută pe nouă luni. Ceea ce înseamnă că această reorientare a exporturilor din Est spre Vest va fi o tendinţă şi în anii următori, având în vedere stabilitatea care este obţinută de către partenerii dintre Republica Moldova pe această piaţă. Este adevărat, din produsele de origine animalieră noi exportăm doar două produse. Vorbim de mierea de albine şi caviarul negru. Este un agent economic tot din Republica Moldova, care se află în raioanele de est ale ţării, care a fost autorizat de serviciile veterinare din UE pentru aceste exporturi. Aşteptăm misiune de evaluare din partea serviciilor europene pe alte dimensiuni, cum ar fi carnea în stare proaspătă, ouăle de pasăre şi multe alte produse similare, atfel încât să fim recunoscuţi. Există două etape de parcurs. Prima etapă - să fim recunoscuţi la nivel naţional, că sistemul nostru de verificare a calităţii, de supraveghere a pieţei pentru diferite boli este funcţional şi că legislaţia noastră este compatibilă sau identică cu cea europeană. Al doilea este la nivel de companii, că ei respectă întocmai aceste cerinţe veterinare, sanitare şi multe altele aferente produselor care doresc să fie exportate. Suntem convinşi că, odată ce vom trece aceste verificări, va fi un potenţial suplimentar de diversificare şi de majorare a exporturilor pe piaţa europeană, între 15 şi 20 la sută. Asta arată estimările făcute de experţii internaţionali, dar şi naţionali şi cred că, în anii următori, din acest sector vor veni imputuri suplimentare pentru majorarea exportului. Aşteptăm chiar şi investitori în acest sector, pentru că, începând cu anul curent, un buget suplimentar a fost alocat subvenţionării agriculturii şi acest buget se menţine şi în anul următor. Vorbim despre 900 de milioane de lei subvenţii în agricultură. Una dintre aceste componente fiind şi partea de zootehnie. Acolo unde discutăm despre ferme noi, după concepte noi cu investiţii în acest domeniu şi multe altele. De aici ar trebui să vină multe rezerve în stimularea exporturilor din Republica Moldova".

- În 2016, dar şi în 2017, economia moldovenească a avut un ritm de creştere în limita de patru la sută. Când facem un salt spre o creştere a PIB-ului de 5-6 la sută anual şi ce condiţii trebuie să îndeplinim în acest sens?

"Eu vreau să zic că 2016 a fost unul dintre cei mai dificili ani din punct de vedere economic, dar eu cred că şi sociali, şi politici, pentru că, după o instabilitate, după o criză socială, bancară, politică, a fost destul de greu să aducem indicatorii macroeconomici pe un făgaş de creştere. În primul rând, primul obiectiv în 2016 a fost să stabilizăm şi să depăşim aceste probleme şi să trecem pe o creştere economică. De fapt, dacă o să ne uităm în structură, creşterea economică din anul 2016 s-a datorat doar sectorului privat, cel care, în a doua jumătate a anului, a avut un răsuflu de încredere în tot ceea ce a făcut Guvernul şi instituţiile, de fapt, şi politicienii, până la urmă, că ei au introdus acea stabilitate politică. În 2017, această încredere a fost consolidată. Trebuie să regretăm acele calamităţi naturale, care au fost la începutul anului, în aprilie. Ele au afectat considerabil volumul producţiei agricole, sector de unde ne aşteptam la materii prime pentru industria alimentară, procesatoare, dar şi pentru multe alte industrii, astfel încât să avem o creştere mult mai mare decât cea preconizată la începutul anului. Cu toate acestea, noi aşteptăm în anul curent o creştere în jur de 3,5 la sută. Pentru anul viitor, având în vedere investiţiile capitale, pe care doreşte statul să le facă şi una dintre aceste investiţii este orientată spre modernizarea infrastructurii de drumuri, dar şi spre alte investiţii de infrastructură şi de business, eu cred că una din contribuţiile de bază la creşterea economice de anul viitor va fi datorită investiţiilor statului în acest sector. Asta sigur că va trezi o reacţie în lanţ şi spre sectorul privat, care va încuraja să se facă investiţii comensurabile cu cele ale statului, astfel încât să asigurăm o creştere mult mai mare. Pentru exerciţiul bugetar, pentru anul următor, noi am calculat o creştere economică de 3,5 la sută, dar suntem convinşi că această creştere va fi mult mai mare".


- Care sunt priorităţile Ministerului Economiei şi Infrastructurii pentru anul 2018?

"Având în vedere multitudinea de sectoare pe care le ducem, desigur că avem pe fiecare dintre ele priorităţi. Dar, generalizându-le, avem proiecte de infrastructură, atât energetică, cât şi de drumuri, ceea ce este pentru noi prioritatea numărul unu, pentru că acesta este un indicator care poate fi monitorizat atât de societatea civilă, cât şi de noi, să ne putem estima valoarea eforturilor noastre pe parcursul întregului an. Şi aici avem ca obiective gazoductul, să îl dăm în exploatare şi să lansăm deja implementarea proiectului de interconectare, pe energie electrică pe partea de sud sau altă soluţie, care va fi identificată de tehnicienii internaţionali în acest sector. La drumuri avem 400 de km în reabilitare, cel puţin mai bine de jumătate să fie date în exploatare. Acesta ar fi un obiectiv rezonabil al acelor eforturi pe care noi le injectăm în acest sector. Suplimentar, vorbim de crearea de locuri de muncă. Doar pe dimensiunea Zonelor Economice Libere, care intră direct în competenţa noastră, cred că un minimum de zece mii de locuri de muncă pot fi create, având în vedere premisele şi investiţiile care deja au fost făcute ca eforturi din partea noastră, este un obiectiv destul de realizabil. Asta înseamnă ca minimum trei platforme industriale să fie deschise suplimentar. Vorbim de comerţul exterior. Suntem convinşi că o să atingem exporturile şi importurile în jur de 10 la sută minimum creştere. Desigur că piaţa europeană şi punerea în valoare a Acordului de Asociere şi a Acordului de Comerţ Liber cu Uniunea Europeană va fi un element determinant în acest sens, pentru că aici canalizăm şi eforturile, şi asistenţa financiară pe care noi o obţinem. Un alt obiectiv din domeniul infrastructurii calităţii este să trecem această monitorizare din partea serviciilor europene şi să obţinem dreptul de a exporta mai multe produse de origine animalieră. Chiar dacă acest subiect ţine de competenţa ANSA, totuşi, noi monitorizăm zilnic toate progresele în acest sector şi ne-am dori foarte mult ca volumul de produse exportate de origine animalieră să fie în creştere anul viitor şi să diversificăm pieţele. Unul dintre obiectivele noastre este să lansăm şi să finalizăm negocierile privind un comerţ liber, dar nu în sens liber, ci un comerţ liber asimetric cu mai multe elemente investiţionale cu China, dar şi cu alte state netradiţionale poate pentru Republica Moldova. Vorbim despre Emiratele Arabe Unite, Egipt, acolo unde produsele noastre şi-ar putea găsi o piaţă de desfacere, cu un potenţial de cumpărare mult mai mare. Avem multe priorităţi, inclusiv trecerea la standarde europene pe diferite capitole, avem iarăşi câteva sectoare să le acoperim de la A la Z. În domeniul construcţiilor, să introducem o claritate şi să trecem parţial, dacă nu deplin, la standardele europene în domeniul construcţiilor, astfel încât să evităm aceste construcţii haotice, de diferite dimensiuni, diferit design, care nu se încadrează, dar aici trebuie să conlucrăm şi cu autorităţile locale, astfel încât să avem nişte reguli clare de joc şi să nu admitem aceste abuzuri".