Trimite e-mail | Printeaza
Economie
30.01.2018

Avem transferuri de miliarde, dar nu avem investiții din acești bani

Avem transferuri de miliarde, dar nu avem investiții din acești bani

Volumul transferurilor moldovenilor care muncesc în străinătate a însumat 1,2 miliarde USD în anul 2017, cu 11,2 la sută mai mult față de anul precedent când acestea coborâse la cel mai jos nivel din ultimii zece ani, după o scădere cu 30 la sută în 2015 și 4,5 la sută în 2016. Însă, deși remiterile se ridică la miliarde de dolari, doar o mică parte sunt investiți în economie. Este constatarea jurnalistul Vlad Bercu în emisiunea ”15 minute de realism economic”.

În lipsa unor ample analize, este dificil de spus cum au fost cheltuiți banii primiți de populație de peste hotare. Un studiu, realizat acum zece ani, estima că circa 20 la sută din mijloacele bănești sunt depuse în băncile comerciale și „doar 7 la sută din veniturile remise în ţară sunt activ investite, cel mai frecvent în cadrul unor entităţi economice de talie mică sau medie (magazine, baruri, ateliere de reparaţie, care de altfel pot crea alte locuri de muncă”.

Ceea se știe cu certitudine e că o parte din transferuri au fost investite, pe parcursul a șapte ani, în 1 136 de proiecte care au primit susținere de la stat în sumă de 213,49 milioane de lei prin intermediul Programului PARE 1+1 de atragere a remitențelor în economie. Suma totală a investițiilor directe în economia țării realizate în cadrul acestui program constituie peste 678,42 milioane de lei, potrivit Organizației pentru dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

În această perioadă de șapte ani, cât există Programul PARE 1+1, care este considerat un model, chiar și pentru alte țări, transferurile s-au ridicat la 9 miliarde 568 milioane de dolari SUA. Sunt cifre incomparabile, suma remiterilor și investițiile în PARE 1+1. O picătură în mare, reprezintă aceste investiții.

Potrivit lui, transferurile bănești în favoarea persoanelor fizice au fost și vor rămâne pe termen mediu unul din motoarele de creștere ale economiei moldovenești prin stimularea consumului. ”Transferurile rămân o sursă de bunăstare a populației, deși o sursă în ușoară scădere. Astfel, ponderea transferurilor în veniturile populației este în scădere, deși lentă, dar constantă, de la o cifră de 18 la sută, în trimestrul trei al anului 2014, când a fost atins un nivel record al remiterilor din ultimii zece ani, ce a trecut peste 1.6 miliarde de dolari SUA, până la 14.6 la sută, în aceeași perioadă a anului 2017, când contribuţia acestora a fost cu 1,5 puncte procentuale mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.

Totodată, Vlad Bercu susține că este inexplicabilă situația când din țări cu un  număr mult mai mic de moldoveni care se află în aceste țări, volumul transferurilor este mai mare. În context el s-a referit la volumul transferurilor din Italia cu cel din Israel, numărul moldovenilor din peninsulă este de zece ori  mai are, iar volumul transferurilor de 74,54 mil. USD față de 106.73 mil. USD din Israel. Să însemne că o parte din cetățenii Republicii Moldova plecați în Italia s-au stabilit acolo cu traiul? Că și-au întregit familiile și nu mai transferă acasă bani în sumele de odinioară?

Putem specula cu aceste cifre, ele însă ar trebui să fie analizate de o instituție specializată. Acest subiect ar trebui să fie obiectul unor cercetări, ca , de exemplu, cel elaborat de Ministerul Muncii și Politicilor Sociale din Italia despre comunitatea moldovenilor. Un raport din care aflăm că  numărul moldovenilor care se află în Italia a crescut de la 55 803, în anul 2006, la 142 266, la 1 ianuarie 2016 și apoi s-a micșorat respectiv la 135 661, la 1 ianuarie 2017, cu o medie de vârstă de 35 de ani. Ministerul italian explică tendința de scădere, începând cu 2010, a noilor intrări în Italia a cetățenilor moldoveni prin „numărul tot mai mare de moldoveni care au dobândit cetățenia italiană în ultimii ani„ sau s-au căsătorit, fie cu un italian sau italiancă sau persoane de alte naționalități (1 033 în anul 2014). Astfel, în 2015 au obținut cetățenie italiană 2 464 de moldoveni, în creștere față de 2014 cu 67 la sută.

Circa 67,5 la sută din persoanele, cu vârsta de 15-64 ani ale comunității moldovenești era ocupată în 2016. Din numărul total, arată același raport, 25 390 sau 18 la sută sunt copii, 99 la sută dintre care frecventează școala. Un număr de 4 609 întreprinderi individuale cu proprietari moldoveni erau înregistrate în Italia în 2016, mai arată raportul Ministerului Muncii și Politicilor Sociale.

În concluzie, jurnalistul spune că este necesar un studiu amplu care arăta cum sunt folosite transferurile, ce se întâmplă cu comunitățile moldovenești din diferite țăr

cuvinte-cheie:

Comentarii (0)

 

Sus