Interlic.md

Potrivit previziunilor economice din luna mai a Băncii Mondiale, economia Republicii Moldova a crescut cu 4,5 la sută în 2017, fiind determinată în mare parte de consumul privat. Alimentat de remiteri, creșterea puternică a salariilor și indexarea transferurilor publice din 2016, consumul a crescut cu 4,9% în 2017. Îmbunătățirea condițiilor pe piața financiară și recuperarea investițiilor publice în urma declinului din 2015 au condus la redresarea investițiilor fixe brute (+5.3 procente). Creșterea exporturilor a fost robustă (+12,7%), fiind susținută de recolta bună din ultimii doi ani. În același timp, susținute de un Leu mai slab, importurile au crescut rapid. În consecință, exporturile nete au redus creșterea economică cu -2,7 puncte procentuale (p.p.). Pe partea de producție, principalul impuls al creșterii a fost comerțul cu amănuntul și ridicata (+1,3 pp.), urmat de agricultură (+1 p.p.) și industrie (+0,4 p.p.).

În 2018, inflația este în scădere, preponderent datorită efectului de bază,  a prețurilor reglementate și a inflației importate mai mici. În 2017 creșterea prețurilor reglementate, majorarea prețurilor la unele produse agricole și creșterea cererii interne au accelerat inflația, care a constituit în medie 6,6%, depășind marginal coridorul de țintire. Acești factori au fost compensați de aprecierea Leului determinată de intrări valutare mai mari și de scăderea tarifelor la utilități din 2018. În 2018 inflația a început să scadă, atingând nivelul de 3,7%, a/a în aprilie. La sfârșitul anului 2017, rezervele valutare au înregistrat un nivel record, depășind 5,5 luni de importuri.

Deficitul de cont curent a crescut și rămâne să fie finanțat din datoria externă. Reflectând o creștere puternică a importurilor, contul curent s-a deteriorat cu 3,4 p.p., constituind -7,6% din PIB la finele anului 2017. Datorită condițiilor externe favorabile, după declinul din 2016, remiterile au crescut cu 13,2%. Investițiile străine directe s-au dublat, constituind 2,6% din PIB, însă deficitul de cont curent continuă să fie în mare parte finanțat de datoria externă. Grație aprecierii Leului, datoria externă a scăzut cu 6 p.p., constituind 85,8% din PIB.

După doi ani de limitare a cheltuielilor, spațiul fiscal a crescut grație performanței veniturilor publice. În măsura în care creșterea veniturilor a depășit-o pe cea a cheltuielilor (+12,5%), deficitul fiscal rezultat (-0,8% din PIB) a fost mai mic decât cel planificat. În perioada ianuarie-aprilie 2018, sprijinite de creșterea robustă a veniturilor fiscale ca rezultat al conformării voluntare, a comerțului exterior și creșterii economice solide, veniturile publice au continuat să crească (+10,8%). În același timp, cheltuielile au scăzut cu 1% în mare parte datorită diminuării  subvențiilor (-36%) și a plăților pentru dobânzi (-48,4%). În aceeași perioadă, cheltuielile pentru active nefinanciare au scăzut cu 28,2%, a/a. Grație creșterii mai puternice, datoria publică și garantată public a fost redusă cu 4,9 p.p. din PIB față de finele anului 2016, constituind 38,9% din PIB în 2017. 

Perspective pe Termen Mediu
Anticipăm creșteri robuste ale economiei, dar sub nivelul mediei istorice. Pe fundalul creșterii salariilor reale și redresării remiterilor, creșterea economică va fi preponderent alimentată de consumul privat. Condițiile favorabile pe piețele externe vor stimula exporturile, însă contribuția comerțului net la creșterea PIB va rămâne negativă, deoarece importurile se vor extinde rapid. Creșterea reală a transferurilor publice și redresarea prognozată a cheltuielilor de capital, cu accent pe sectorul rutier, vor sprijini creșterea economică pe termen scurt, în special în anul electoral 2018.

Stabilizarea sectorului financiar va îmbunătăți intermedierea financiară, favorizând, de asemenea, mai multe investiții private. Se anticipează o creștere solidă, care va constitui 3,8% în 2018 și 3,7% în 2019, deși va fi situată sub nivelul mediei istorice de 4,6%. Conform scenariului de bază, se estimează că deficitele fiscale vor rămâne sub nivelul de 2,5% din PIB pe termen mediu. Cu toate acestea, din cauza indexării și valorizării mandatate a pensiilor, precum și a majorărilor salariale și investițiilor publice adiționale prevăzute, se prognozează creșterea temporară a deficitului fiscal, care va atinge un nivel de aproximativ 3% din PIB în 2018.

Împreună cu îmbunătățirea așteptată a raportului de comerț extern și cererii interne robuste, pe termen mediu se prognozează creșterea treptată a deficitului de cont, însă se va menține sub nivelul mediei istorice grație exporturilor mai puternice. Se preconizează că rata inflației va atinge limita inferioară a coridorului de țintire în 2018 datorită efectelor de bază și a prețurilor reglementate mai mici, și va crește treptat până la ținta de 5% pe termen mediu.

În acest context, susținută de creșterea continuă a salariilor reale, remiteri și transferuri publice, estimăm că rata sărăciei măsurată conform ratei de 5,5 USD/zi la Paritatea Puterii de Cumpărare  se va reduce cu 4,6 p.p. în perioada 2016-2019 până la 11.7%.

În scenariul de bază există riscuri externe și interne considerabile privind previziunile economice, astfel pentru dezvoltarea sectorului privat și crearea locurilor de muncă sunt necesare reforme structurale suplimentare. Creșterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali și potențiale schimbări în comerțul internațional și ale modelelor migraționiste ar putea submina exporturile și fluxurile de remiteri. Provocările interne sunt asociate cu condițiile meteorologice nefavorabile și cu efectele acestora asupra sectorului agricol, care angajează aproximativ o treime din populația ocupată.

Riscurile pentru sectorul financiar includ guvernanța slabă a întregului sistem, lipsa transparenței acționariatului și mecanisme deficitare de identificare a proprietarilor efectivi. Astfel, continuarea reformelor pentru consolidarea transparenței în acest sector și îmbunătățirea intermedierii financiare rămâne o prioritate.Suplimentar, creșterea cererii pentru sectorul nebancar de intermediere financiară, care este slab reglementat și monitorizat, generează îngrijorări. Alegerile parlamentare din 2018 ar putea submina disciplina fiscală și pot afecta, de asemenea, încrederea investitorilor și sprijinul donatorilor pe termen mediu.

În timp ce autoritățile au depus eforturi pentru diminuarea riscurilor macroeconomice, este necesară o creștere mai rapidă pentru a converge cu țările din UE. În contextul declinului demografic, Republica Moldova necesită reforme transformative profunde, care vor crea locuri de muncă noi și mai bune în sectorul privat. În acest sens, reforma sectorului justiției, îmbunătățirea mediului de afaceri și creșterea competențelor forței de muncă rămân esențiale.