Interlic.md

Situația și calitatea sistemului educației timpurii și a învățământului primar au fost audiate în cadrul ședinței de astăzi a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

Reprezentanții Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării, precum și cei ai unor Direcții raionale de învățământ au raportat asupra implementării Codului educației și a activităților educaționale desfășurate, odată cu punerea în aplicare a documentului, în noiembrie 2014.

Secretarul de stat al Ministerului Educaţiei, Culturii  şi Cercetării, Angela Cutasevici a informat despre actele normativ-legislative, aprobate în domeniul învăţământului, care reglementează funcţionarea şi raporturile juridice din sistemul educaţional naţional. Ea a vorbit despre standardele de învățare, curriculumul de educație, ghidurile pentru cadrele didactice și părinți, metodologiile de evaluare etc.

Potrivit raportoarei, în anul curent, sistemul educațional național are insuficiență de circa 2 000 de cadre didactice, inclusiv 800 pentru educația timpurie. Totodată, alți circa 2 000 de specialiști din domeniu necesită recalificare profesională. În context, Angela Cutasevici a menționat că, din 1 septembrie curent, va fi implementat, în premieră, modelul învățământului dual, cu asistență mentorală, în Colegiul pedagogic din capitală, pentru a deveni educatori. Totodată, Ministerul Educației, Culturii  şi Cercetării a eliberat 800 de adeverințe pentru tinerii specialiști, care vor fi angajați din 1 septembrie 2018.

Finanțarea sistemului de învățământ per elev a constituit un alt subiect abordat în cadrul audierilor. Deputații s-au interesat de implementarea acestuia și au propus diversificarea lui. Angela Cutasevici a precizat că propunerile de modificare a normelor care ar soluționa problema finanțării instituțiilor mici se afla la etapa de avizare de către alte autorități. La fel, se propune micșorarea normei didactice în învățământul timpuriu de la 35 la 30 de ore didactice.

Alte probleme ale educaţiei timpurii constatate presupun lipsa de creşe pentru copii, grădiniţe de stat suprasolicitate şi autorități publice locale care nu contribuie la construirea  şi reparația instituțiilor preșcolare. De asemenea, carențe au fost relatate în  domeniul salarizării educatorilor și finanțarea programelor pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale.

Deputații au recomandat Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării să identifice soluții pentru problemele existente, inclusiv să propună modificări legislative, la necesitate.

Audierile fac parte din controlul parlamentar asupra realizării legislației, anunță Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.