Într-o notă de poziţie lansată joi, 4 octombrie, experţii centrului spun că este creată impresia că Air Moldova intenţionat a fost gestionată ineficient, cu scopul aducerii acesteia în prag de faliment pentru a fi privatizată la preţ redus.
Pe data de 2 octombrie 2018, Agenția Proprietății Publice a anunțat despre privatizarea cu succes a Întreprinderii de Stat Compania Aeriană „Air Moldova” (în continuare – Air Moldova). Astfel, cea mai mare întreprindere de stat din Moldova după volumul vânzărilor a fost privatizată contra unui preț de 50 milioane MDL, cu asumarea de către investitor a datoriilor companiei de peste 1,2 miliarde MDL. În ciuda magnitudinii deciziei, procedura de privatizare a părut să semene mai curând cu un exercițiu de rutină fără însemnătate pentru public. Un șir de acțiuni indică spre lipsa de bună intenție din partea autorităților de a privatiza compania Air Moldova prin aplicarea unor standarde minime în acest sens care ar urma interesul suprem al statului și al cetățenilor și nu al unor interese comerciale înguste:
1. Privatizarea a avut loc fără desemnarea unui consultant financiar individual, așa cum prevede legislația în cazul unui bun de o importanță deosebită. Air Moldova a înregistrat vânzări de 2,9 miliarde MDL în anul 2017, în creștere cu 9% față de anul 2016. La finele lunii mai 2018, compania deținea active în valoare de 1,06 miliarde MDL. Conform acestor indicatori, Air Moldova este indiscutabil un bun de o importanță deosebită pentru economia Moldovei. Conform legislației, bunurile de o importanță deosebită pentru economia națională se privatizează prin concurs investițional, în bază de proiect individual, cu suportul unui consultant financiar independent. Prin urmare, este neclar, de ce nu s-a recurs la o abordare individuală, cu adoptarea unei decizii separate de Guvern pentru privatizarea companiei, fapt care ar fi creat condiții pentru un control sporit din partea publicului.
2. Lipsește o argumentare clară cu privire la valoarea tranzacției. Hotărârea cu privire la organizarea și desfășurarea concursurilor comerciale și investiționale de privatizare a proprietății publice stabilește procedura de privatizare care include, printre altele, determinarea prețului de vânzare, necesitatea elaborării caietului de sarcini și a comunicatelor informative cu privire la companiile scoase spre privatizare. Hotărârea nu desfășoară modul de stabilire a prețului, sau mecanismele ce trebuie aplicate în cadrul campaniei de comunicare. Până la momentul de față, nu există evidență că a fost efectuată o evaluare independentă care să confirme faptul că valoarea de 50 milioane MDL este una justă pentru o companie de calibrul Air Moldova.
3. Comunicarea despre privatizare creează impresia că nu s-a urmărit alimentarea interesului din partea investitorilor, fapt ce ar duce la atragerea câtor mai multe oferte și ar stimula concurența. Caietul de sarcini și celelalte documente nu au fost traduse în vreo limbă străină, iar promovarea anunțului s-a limitat la comunicatele oficiale plasate pe pagina web a Agenției Proprietății Publice, nemaivorbind de perioada extrem de restrânsă pentru analiza documentelor din partea potențialilor investitori.
4. Privatizarea are loc după acumularea unui volum imens de datorii în condiții dubioase. Involuțiile financiare ale companiei în perioadă de expansiune economică și o creștere robustă a cererii din partea consumatorilor sunt greu de justificat. Deși, situațiile financiare ale companiei pentru ultimii 5 ani indică spre o creștere rapidă a veniturilor, în medie cu 25% anual, compania a întâlnit dificultăți majore la transformarea veniturilor respective în profit, înregistrând pierderi considerabile pe parcursul ultimilor ani. Performanța financiară slabă în ani consecutivi a dus la supra-îndatorarea companiei. Raportul datoriilor la active a crescut în ritm extrem de rapid de la 69% în 2014, către 122% în mai 2018 (Figura). În doar 5 ani, Air Moldova și-a asumat datorii noi în valoare de peste 625 mil. MDL. Curtea de Conturi a atenționat în repetate rânduri despre riscurile creșterii nivelului de îndatorare al companiei Air Moldova, fapt ce putea crea „precondiții de încasare forțată a patrimoniului statului”. Într-un alt raport, se menționează că Air Moldova „nu a efectuat un control riguros asupra executării conform obligațiilor și în termenele stabilite a contractelor încheiate [...] ceea ce a cauzat formarea creanțelor cu risc înalt de nerecuperare”.
5. Persoana juridică ce va prelua compania Air Moldova a fost fondată la 23 august 2018, și dispune de un capital social subscris de 500 mii MDL. Nu se cunoaște dacă persoana juridică respectivă, deținută în proporție de 49% de către „Blue Air Aviation” și 51% de către doua persoane fizice, deține resursele necesare pentru stingerea datoriilor acumulate la Air Moldova și care sunt termenele de stingere a datoriei.
6. În ultimii ani, Air Moldova a încălcat în mod evident prevederile legale privind dezvăluirea informației. Pe pagina web a Air Moldova, ultimul raport financiar disponibil este pentru primele 9 luni ale anului 2016, rapoartele de audit fiind inexistente începând cu anul 2014. În acest context, o evaluare obiectivă din partea analiștilor financiari și a publicului, este practic imposibilă.
Solicităm autorităților competente să investigheze modul în care s-au format și acumulat datoriile companiei Air Moldova. Reieșind din problemele enunțate mai sus, este creată impresia că Air Moldova a fost gestionată ineficient în mod intenționat, cu scopul aducerii companiei în prag de faliment pentru a fi privatizată la preț redus. O investigație a autorităților competente, precum Centrul Național Anticorupție, poate determina dacă îndatorarea companiei a fost rezultatul condițiilor dificile și competiției sporite de pe piață sau intenția unor grupuri de interese.
