Interlic.md

Progresele și impedimentele în prevenirea și combaterea corupției în administraţia publică locală au fost discutate la audierile publice desfășurate, astăzi, de Comisia securitate națională, apărare și ordine publică.

Președintele Comisiei, Eugen Carpov a precizat că este ultima rundă de audieri ce vizează fenomenul corupției în diferite domenii și acțiunile pe care le întreprind autoritățile pentru a minimiza impactul acestuia în societate.

Informațiile au fost prezentate de către directorul-adjunct al CNA, Lidia Chireoglo. Potrivit raportului CNA, fenomenul corupţiei în administraţia publică locală are loc, în mare parte, din cauza lipsei transparenţei în procesul de gestionare a patrimoniului public, neimplicării cetăţenilor în mod direct în identificarea şi sesizarea cazurilor de corupţie, precum şi lipsei stimulentelor materiale şi morale pentru funcţionari.

Planul anticorupție în domeniul administrării publice locale pentru anii 2018-2020 reprezintă principalul document de politici anticorupție la nivelul autorităților publice locale. Măsurile incluse prevăd consolidarea integrității instituționale a APL prin prisma aplicării corespunzătoare a legislației anticorupție, gestionarea eficientă a patrimoniului public local, asigurarea transparenței și prevenirea corupției în procesul de achiziții publice, sporirea calității serviciilor publice, îmbunătățirea comunicării cu cetățenii.

Planul a fost transmis către toate cele 35 de autorități publice, pentru a fi ajustat la specificul fiecărei entități. 89% din consiliile raionale au aprobat Planurile anticorupție.

Potrivit raportului CNA, în majoritatea localităţilor, actele de corupţie se manifestă în sfera gestionării fondului funciar, administrării fondului patrimonial, distribuirii mijloacelor financiare în vederea executării lucrărilor şi prestării serviciilor, achiziţiilor publice, precum şi autorizării anumitor activităţi.

Urmare a investigaţiilor efectuate, au fost pornite 62 de cauze penale, iar ca subiecţi figurează primari, preşedinţi de raion, secretari ai consiliilor locale, şefi ai direcţiilor în competenţa cărora intră domeniul arhitectural-urbanistic şi de construcţii capitale, ingineri funciari etc. Pentru corupere pasivă există 15 cauze penale, abuzul de putere sau abuzul de serviciu – 14 cauze penale, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 16 cauze penale, traficul de influenţă – 3 cauze penale, falsul în acte publice – 9 cauze penale, falsul în declaraţii – 1 cauză penală, delapidarea averii străine – 2 cauze penale.

Printre faptele frecvent săvârşite în domeniul administraţiei publice locale, care duc la prejudicierea bugetului de stat și intereselor publice, ofițerii CNA au identificat următoarele: atribuirea terenurilor în arendă fără licitaţii publice, stabilirea prețurilor de arendă sau de vânzare a terenurilor ce nu corespund celui reglementat de stat, perfectarea certificatelor de urbanism și a autorizaţiilor de construire în lipsa documentelor obligatorii, perfectarea autorizaţiilor de schimbare a destinaţiilor construcţiilor şi încăperilor în lipsa studiilor de fezabilitate. De asemenea, este vorba de privatizarea încăperilor nelocative la preţ diminuat celui de piaţă, trucarea licitaţiilor publice privind achiziţia de bunuri şi servicii, delapidarea mijloacelor financiare în procesul realizării lucrărilor de construcţii şi reparaţii, necontestarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate, repartizarea ajutoarelor materiale persoanelor care nu deţin acest drept.

Lidia Chireoglo a anunțat că CNA, în limita competenţelor, va desfăşura în continuare activităţi de prevenire şi combatere a fenomenului corupţiei în administraţia publică locală.

La finalul audierilor, Eugen Carpov a menționat că fenomenul corupției rămâne a fi unul îngrijorător, iar Comisia securitate națională, apărare și ordine publică va elabora o decizie în care va semnala despre necesitatea îmbunătățirii cadrului legal și de reglementare a administrației publice locale, extinderea competențelor instituțiilor de stat care ar facilita monitorizarea activității APL-urilor, precum și factorul judecătoresc care acoperă anumite ilegalități.

La audieri au mai participat reprezentanții Cancelariei de Stat și ai Congresului Autorităților Locale din Moldova, anunță Direcția comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.