Interlic.md

Vioica Dăncilă: Găzduim astăzi, la București, cea de-a patra ședință a Guvernului României și Republicii Moldova. Ne bucură că această reuniune are loc în An Centenar, dar și în apropierea Zilei Naționale a României.

Am discutat împreună cu domnul prim-ministru, împreună cu membrii Guvernului Republicii Moldova, despre stadiul relațiilor bilaterale, economice și comerciale dintre România și Republica Moldova. Acest lucru ne-a oferit oportunitatea de a vedea cum impulsionăm relațiile dintre România și Republica Moldova, de a avea o abordare sectorială în ceea ce privește cooperarea dintre cele două state, de a vorbi despre proiecte concrete pe care să le punem în aplicare, de o foaie de parcurs cu responsabili, dar în același timp de a vedea cum impulsionăm și proiectele aflate deja în derulare.

După cum ați putut observa, s-au semnat o serie de acorduri în diferite domenii de activitate, ceea ce arată că am făcut pași importanți începând de astăzi, iar ceea ce am început astăzi trebuie să continuăm într-o etapă viitoare.

Am vorbit cu domnul prim-ministru și despre impulsionarea investițiilor, iar faptul că avem un exemplu, și mă refer la Vestmoldtransgaz, ne face să credem că putem avea și alte obiective, că putem avea și alte investiții, care să strângă relațiile dintre cele două țări.

Nu în ultimul rând, am avut ca subiect al discuțiilor noastre preluarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către România începând cu 1 ianuarie 2019. Am vorbit despre reformele pe care trebuie să le facă Republica Moldova, despre apartenența Republicii Molodva la Uniunea Europeană, iar România este dispusă să ofere expertiză și să ofere experți pentru aceste reforme și să susțină Republica Moldova în drumul proeuropean. Considerăm că drumul proeruopean este singura soluție pentru Republica Moldova și pentru prosperitatea cetățenilor din Republica Moldova. Urmează ca într-o etapă următoare să vedem concret aceste proiecte și să vedem care este stadiul lor, pornind de la un interval de timp care presupune discuții și o evaluare pe fiecare sector în parte.

O altă discuție se referă la cooperarea între miniștrii de resort. Credem că o cooperare mult mai strânsă, prin participarea miniștrilor români la evenimente sau la discuții la Chișinău, ar impulsiona și ar apropia foarte mult țările noastre.

Încă o dată vreau să îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru prezența de astăzi la București, pentru discuțiile, pentru dialogul constructiv pe care l-am avut și îi doresc mult succes atât în îndeplinirea reformelor în folosul Moldovei, dar și în îndeplinirea reformelor pentru parcursul european al Republicii Moldova. Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Pavel Filip: Stimată doamnă prim-ministru, dragi jurnaliști, este o onoare pentru mine și pentru colegii mei, întreaga echipă guvernamentală, să vă salutăm astăzi aici, la București, cu ocazia ședinței comune a celor două Guverne din Republica Moldova și România. Am avut, ca de fiecare dată, discuții prietenești și calde cu colegii, dar, în același timp, dincolo de aceste discuții calde și prietenești, am avut și discuții punctuale, pragmatice, pe proiectele care ne leagă, pe proiectele care au fost derulate și, în același timp, ne-am făcut un plan pe viitor. Am reușit să trecem în revistă și rezultatele frumoase pe care le avem.

Ar fi puţin, cred, să spun că ţările noastre au relaţii bune sau excelente din punct de vedere diplomatic, pentru că relaţiile noastre sunt mult mai departe decât relaţiile prieteneşti, noi suntem două ţări care există în acelaşi spaţiu lingvistic, există într-un spaţiu comun cultural, într-un spaţiu comun de valori. Pe această cale am reiterat încă o dată că aderarea la Uniunea Europeană rămâne singurul nostru plan şi eforturile noastre vor fi intensificate inclusiv în contextul deţinerii, precum a menţionat şi doamna prim-ministru, a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. România este principalul partener comercial pentru Republica Moldova, volumul comerţului exterior, doar anul acesta, a crescut cu 30% în comparaţie cu anul trecut şi deja a depăşit cifra de 1 miliard de dolari.

De aceea, după cum vedeţi, ne leagă nu doar istoria, cultura, limba, valorile şi oamenii noştri, dar şi aceste relaţii pragmatice, precum spuneam, economice. Ştiu că aici la Bucureşti şi dumneavoastră gândiţi la fel ca şi noi la Chişinău. Am simţit acest lucru de nenumărate ori, voi repeta cu fiecare ocazie că nu voi uita niciodată mâna de ajutor pe care ne-a întins-o România acum trei ani, când am venit în fruntea Guvernului de la Chişinău şi Republica Moldova se afla într-o criză economică, financiară, dar şi politică. România a fost ţara care ne-a întins prima o mână de ajutor - şi vorbesc aici despre împrumutul de 150 de milioane oferit atunci, dar şi despre ajutoarele umanitare care au fost acordate atunci de România, fie că vorbim de produse alimentare sau păcură pentru familiile cu venituri mici. Eu deseori folosesc proverbul "prietenul la nevoie se cunoaşte" ca să ilustrez această situaţie, această relaţie, dacă vreţi, între noi şi România şi apreciez că, indiferent de situaţia internă aici în ţară sau de situaţia internă la Chişinău, politicienii atât de la Bucureşti, cât şi de la Chişinău întotdeauna au reuşit să găsească un numitor comun atunci când vine vorba de relația noastră bilaterală.

La Chișinău, pe de altă parte, a devenit un adevărat trend să strigi în gura mare și să te declari pentru unire, deja mai multe partide își adjudecă acest deziderat. Noi suntem de părere că abordările trebuie să fie pragmatice și atunci ele vor aduce mai multe rezultate, nu doar declarațiile tari ne asigură această apropiere, ci proiectele foarte concrete, fie că vorbim de proiecte sociale sau, cu atât mai mult vreau să scot în evidență, proiectele de interconectare a infrastructurii, și astăzi am avut ocazia să venim cu această abordare, pentru că noi ne dorim o infrastructură integrată, comună, ne dorim ca această apropiere, această unire, dacă vreți, până la urmă, să se producă prin interconectarea infrastructurii pe diferite domenii: să ne integrăm sistemele de transport, sistemele de comunicații electronice, sistemele de mediu, să ne integrăm sistemele de securitate sau sistemele de educație și de cultură. Și pe fiecare din cele numite de mine o să vedeți că avem progrese și îmi pare bine că de comun acord am convenit să continuăm această cale. Ne dorim un spațiu comun de comunicare, ne dorim ca cetățenii noștri nici să nu simtă că au trecut dintr-o țară în alta, să poată vorbi la telefon fără să achite tarife de roaming.

Mă bucur că am convenit, ca prim pas simbolic, cetățenii noștri să nu plătească roaming-ul anul acesta de 1 Decembrie, de Ziua Marii Uniri. Republica Moldova este gata cu toate procedurile necesare și vom merge înainte să semnăm acest acord de eliminare a tarifelor de roaming - și aici vreau să mulțumesc, încă o dată, doamnei prim-ministru pentru deschiderea și, practic, inițiativa care îi aparține. Avem un proiect frumos denumit simbolic "Autostrada Unirii", vorbesc de autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni, urmează să ne mișcăm mai rapid și pe podul rutier de la Ungheni. În acest sens am vorbit și despre alte poduri, cum ar fi cel de la Grozești și, dincolo de efectele practice, sunt și efectele simbolice sau, dacă vreți, efectele de emoție, pentru că și Ungheniul și Grozeștiul sunt localități care au fost divizate, pentru că și pe partea stângă și pe partea dreaptă a Prutului avem localități cu aceeași denumire.

De asemenea, am vorbit astăzi, și în cadrul deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, să încercăm să promovăm un proiect care ține de trecerea căii ferate din Republica Moldova la ecartamentul european. De ce să nu avem această conexiune directă și pe cale ferată dintre Chișinău și București și poate în perspectivă să reușim chiar să lansăm și un tren rapid. Doamna prim-ministru a vorbit deja despre gazoductul Iași-Ungheni, un proiect cu care ne mândrim ambii, pentru că este unul dintre proiectele cele mai importante, care au adus investițiile românești în Republica Moldova, și nu doar că au venit aceste investiții, dar ne asigură și securitatea energetică. Republica Moldova nu va mai depinde de un singur furnizor sau nu va mai depinde de gazele rusești. Ne dorim, de aceeași manieră, să procedăm și pe interconexiunea de energie electrică. Și, în acest sens, noi deja am identificat finanțarea pentru această interconexiune și, de ce nu, poate să mergem pe aceeași cale, cum am făcut-o pe interconexiunea pe gazele naturale.

Vorbim uneori despre faptul că ne dorim să nu existe frontiere între țările noastre și astăzi cred că am vorbit despre acest lucru, vom interveni astfel încât să fluidizăm traficul la frontieră și, în același timp, colegii vor examina în perspectivă posibilitatea de a avea un control comun la punctele de trecere a frontierei. Avem proiecte largi de infrastructură transfrontalieră - și aici vreau să scot în evidență proiectul SMURD, care va trece în curând la faza a doua, ține de astfel de proiecte care se încadrează exact în cele transfrontaliere, sunt și cele care sunt de modernizare a birourilor vamale, dezvoltare a infrastructurii de comunicații la frontieră, cooperare pe combaterea transfrontalieră a crimelor. În același timp, apreciem mult asistența oferită în domeniul instruirii militare, dar și donațiile de echipamente și investițiile în modernizarea capacităților de apărare.

În 2018 pe piața bancară din Republica Moldova a venit Banca Transilvania și această investiție este alta de care suntem foarte mândri, pentru că putem vorbi și despre dezvoltarea infrastructurii financiare sau bancare. Acest lucru, apropo, ne-a oferit posibilitatea ca leul moldovenesc să treacă Prutul. Astăzi în casele de schimb aici la București aveți posibilitatea să schimbați și lei moldovenești. Nu pot să nu menționez infrastructura de educație și cultură. Microbuzele școlare, care sunt donație din partea Guvernului României, astăzi transportă peste 13.000 de elevi la școală în Republica Moldova. La fel, am adus mulțumiri și pentru bursele pentru studenții basarabeni, dar și renovarea edificiilor de cultură, cum este Sala cu Orgă de la Chișinău, cum este Teatrul Hașdeu de la Cahul sau Muzeul de Arte, care reprezintă o perlă în centrul Chișinăului astăzi.

Un alt proiect la care ținem mult este renovarea grădinițelor, proiect pe care ne dorim să îl extindem, și acest lucru l-am convenit astăzi în această ședință comună. Peste 900 de grădinițe în Republica Moldova au fost renovate cu investiții de peste 26 de milioane de euro din partea Guvernului României. Acestea sunt proiecte frumoase, sunt proiecte care au un impact deosebit asupra cetățenilor noștri. Doamnă prim-ministru, stimați colegi, în așa mod vedem noi unirea, cu proiecte concrete de interconectare a infrastructurii între țările noastre. E simplu. Avem același sânge, acum avem ocazia să restabilim sau să construim împreună rețele după modelul unui sistem sanguin, dacă vreți, să avem sistem interconectat, astfel încât inimile în cele două capitale să bată în același ritm. Și vă mulțumesc, doamna prim-ministru, pentru deschidere. Am toată certitudinea că împreună vom putea oferi cetățenilor noștri un spațiu comun de comunicare, un spațiu comun de transport, un spațiu comun de securitate, precum avem un spațiu comun de istorie, cultură, valori, așa cum a fost și este inclusiv din punctul de vedere istoric. Vă mulțumesc foarte mult!