Interlic.md

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Platforma Națională a Forului Societății Civile a Parteneriatului Estic și Fundația Konrad Adenauer, a prezentat astăzi, 19 decembrie, Raportul privind implementarea de către Republica Moldova a celor 20 de Livrabile ale Parteneriatului Estic către 2020. Documentul a inclus o analiză independentă a celor 20 livrabile structurate în cinci domenii cheie, și anume: (1) Livrabile intersectoriale; (2) Dezvoltarea economică și oportunitățile pieței; (3) Consolidarea instituțiilor și a bunei guvernări; (4) Conectivitatea, eficiența energetică, mediul; (5) Mobilitatea și contactele interumane.

„În cadrul exercițiul nostru de evaluare ne-am propus să aducem contribuția noastră, ca și societatea civilă, în avansarea realizării țintelor și rezultatelor scontate în cadrul Parteneriatului Estic”, a menționat în deschiderea evenimentului Iulian Groza, Directorul Executiv IPRE.

Astfel, cu privire la livrabilele intersectoriale, se constată că societatea civilă din Republica Moldova devine tot mai activă în monitorizarea politicilor și responsabilizarea autorităților. Cu toate acestea, există unele semnale că spațiul de activitate a societății civile se îngustează. Totodată, în domeniul egalității de gen și non-discriminare sunt necesare mai multe măsuri pentru a asigura participarea sporită a femeilor în viața publică, dar și pentru aplicarea efectivă a legislației de prevenire a violenței în familie. În același timp, mai multe ținte cu privire la comunicarea strategică a UE în Republica Moldova sunt în proces de realizare. În ultimul an, suportul public în Moldova pentru UE s-a consolidat, fiind dedicată o atenție sporită din partea Uniunii Europene pentru susținerea cetățenilor, a societății și dezvoltării mass-mediei independente. Există mai multe contribuții din partea organizațiilor neguvernamentale în prevenirea dezinformării externe și interne. A fost adoptat un nou Cod al serviciilor media audiovizuale, dar cu toate acestea, pluralismul și independența mass-media în Moldova continua să fie afectate în mare parte din cauza concentrării proprietarilor în mass-media, cartelelor pe piața de publicitate în mass-media și audiența care favorizează în mare parte doi actori politici dominanți.

„În anul 2019 aniversăm 10 ani de la crearea Parteneriatului Estic și este timpul când putem analiza și evalua rezultatele, pentru ca să vedem cum a progresat dezvoltarea politicilor și relației între țările partenere și UE. Parteneriatul Estic rămâne o componentă cheie a politicii externe a UE, prin accentul pus nu doar prin beneficii economice, precum creșterea comerțului bilateral, dar și ca sprijin pentru consolidarea democrației, drepturilor omului și libertăților fundamentale”, susține Peter Michalko, Șeful Delegației Uniunii Europene în R. Moldova.

Analizând rezultatele pe domeniul economic, experții IPRE au constatat că datorită Zonei de Comerț Liber Aprofundat exporturile spre UE au crescut semnificativ în 2018 până la 70%, fiind înregistrate peste 1748 de companii care au exportat în UE în anul 2018. Totodată, sunt necesare mai multe eforturi de diplomație economică regională pentru a încuraja comerțul și investițiile în special între țările din asociate ale Parteneriatului Estic. O contribuție aparte în acest sens îi revine Programului EU4Business. Sistemul bancar a fost supus unei acțiuni importante de stabilizare și de excludere a beneficiarilor efectivi, care nu se conformează regulilor bancare privind transparența. În același timp, ÎMM-urile trebuie să-și sporească inovațiile, inițiind/consolidând companiile pentru a impulsiona competitivitatea și spori oportunitățile de creditare. Trebuie întreprinse măsuri pentru a aborda constrângerile concurențiale în raport cu piețele agricole cheie în Moldova și a reduce barierele pentru intrarea unor afaceri noi și inovaționale, cu potențial mai mare de generare a veniturilor.

În domeniul consolidării instituțiilor și a bunei guvernări, se constată în general un progres redus în privința supremației legii, mecanismelor anticorupție și reformei judiciare, deși a fost consolidat cadrul instituțional și legislativ. Principala provocare în domeniul reformei administrației publice este realizarea reformei teritorial-administrative și consolidarea procesului de supraveghere bugetară. În domeniul sectorului de securitate în anul 2018 au a fost promovate mai multe politici care vizează apărarea națională, securitatea informațională și cibernetică a Republicii Moldova. A fost lansată Adunarea Interparlamentară a Georgiei, Moldovei și Ucrainei care și-a propus să promoveze o agendă comună în domeniul securității. Totuși, Republica Moldova rămâne expusă amenințărilor hibride și are nevoie de un mecanism eficient de depistare și combatere a riscurilor de securitate.

„Acest exercițiu de evaluare este foarte important pentru noi, deoarece putem analiza ce am făcut în 10 ani de Parteneriat Estic, dar și ce trebuie să facem și după 2020, care ar fi alte priorități sau cum am putea să facem mai multe lucruri în comun. Împreună putem realiza mai multe, astfel ca să ajungem să implementăm toate cele 20 de livrabile în 2019”, a precizat Daniela Morari, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Majoritatea țintelor care vizează cel conectivitatea, eficiența energetică și mediul ambiant sunt în curs de implementare. Totodată, este prioritară transpunerea deplină a acquis-ului UE cu referire la transport în special în domeniul siguranței rutiere. În același timp, este necesară finalizarea construcției rețelei de gaze naturale Ungheni-Chișinău către anul 2020, precum și urgentarea proiectului prioritar de interconectare cu energie electrică cu România către anul 2020.

Ultimul domeniu analizat a fost cel care vizează mobilitatea și contactele interumane. Liberalizarea regimului de vize și parteneriatele de mobilitate a adus beneficii vizibile. Peste 1,5 milioane cetățeni au călătorit în UE fără vize. Totuși, Moldova trebuie să asigure implementarea tuturor condițiilor în domeniul combaterii corupției și a spălării banilor. În domeniul educației și tineretului, Moldova beneficiază de programele UE dedicate cum sunt EU4Youth sau Erasmus+. A fost creată Școală Europeană a Parteneriatului Estic. O evoluție importantă este adoptarea recentă a Foii de parcurs pentru integrarea Republicii Moldova în Spațiul European de Cercetare pentru 2019-2021. Aceasta va ajuta Moldova să valorifice mai bine oportunitățile oferite de UE în domeniul cercetării și inovării în cadrul programelor actuale, dar și a noul Program UE Cercetare și Inovare - FP9 de pentru anii 2021-2027.