Interviu acordat revistei "Profit".
Guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, aflat în funcţie de mai bine de două luni, promite să continue agenda de reforme în sectorul bancar, în special procesul de transparentizare a acţionariatului băncilor. „Facem acest lucru pentru a proteja interesele deponenţilor şi cele ale clienţilor băncilor,” spune Octavian Armaşu. Un pas important în acest sens este vânzarea a 63,89% din acţiunile Moldindconbank - a doua cea mai mare bancă din Republica Moldova. Doverie United Holding AD din Bulgaria, care în ianuarie curent a primit permisiunea prealabilă a BNM pentru achiziţionarea băncii, este un investitor european, care corespunde cerinţelor prevăzute de legislaţia în vigoare, susţine Octavian Armaşu. Într-un interviu acordat revistei Profit, Octavian Armaşu vorbeşte despre tranzacţia cu acţiunile Moldindconbank, obiectivele în calitate de guvernator, conlucrarea cu Ministerul Finanţelor, precum şi cu partenerii externi.
Profit: Dl. Armaşu, aţi preluat funcţia de guvernator al BNM la sfârşitul lunii noiembrie 2018. Care sunt sarcinile principale pe care vi le-aţi propus în calitate de guvernator al BNM?
Octavian Armaşu: În primul rând, voi continua agenda de reforme în sectorul bancar.
În acest sens, împreună cu echipa BNM vom continua procesul de transparentizare a acţionariatului, cu scopul de a proteja interesele deponenţilor şi cele ale clienţilor băncilor. În acelaşi timp, vom continua dialogul cu mediul de afaceri pentru a-l apropia de sectorul bancar. În acest sens, este necesară o dinamică din două direcţii: pe de o parte, să fie îmbunătăţit accesul la finanţare, astfel încât agenţii economici să obţină mai uşor credite din bănci, iar pe de altă parte, să existe iniţiative economice ale sectorului privat, pe care să le finanţeze băncile. Aşadar, pe termen mediu, această situaţie ar putea fi redresată semnificativ.
Totodată, împreună cu experţii BNM în politică monetară, vom depune eforturi pentru a readuce inflaţia spre ţinta de 5% anual, lucru extrem de dificil ţinând cont de faptul că Republica Moldova este o economie deschisă şi mulţi factori care influenţează stabilitatea preţurilor se află în afara controlului instrumentelor de politică monetară utilizate.
Profit: Vă putem numi reformator în calitate de guvernator a BNM şi chiar succesor al fostului guvernator Sergiu Cioclea?
Octavian Armaşu: Guvernatorul unei bănci centrale poate fi evaluat doar prin rezultate materializate în timp şi prin recunoaşterea acestor rezultate, în mod obiectiv, acestea pot veni din afara BNM. În acest sens, sper că vom reuşi împreună cu echipa Băncii Naţionale să obţinem şi în continuare aprecieri pozitive de la partenerii de dezvoltare. Graţie agendei de reforme, astăzi avem un nou cadru de reglementare necesar pentru afirmarea unui sector financiar-bancar robust şi stabil.
Profit: De pe poziţia de ministru al finanţelor, pe care aţi ocupat-o aproape trei ani, ce este important pentru Dvs. să realizaţi la BNM?
Octavian Armaşu: Cred cu tărie că împreună cu echipa BNM, vom reuşi să asigurăm obiectivele băncii centrale şi să ducem la bun sfârşit toate reformele, astfel încât acestea să genereze beneficii concrete pentru mediul de afaceri şi cetăţenii noştri.
BNM prin măsurile de politică monetară trebuie să asigure un cadru macroeconomic prielnic pentru creşterea economică şi atragerea investiţiilor.
Profit: La 22 ianuarie 2019, BNM a acordat permisiunea prealabilă pentru achiziţionarea de către investitorul european Doverie United Holding AD a 63,89% din acţiunile Moldindconbank. Cât de real este ca tranzacţia cu acţiunile MICB să se desfăşoare până în luna aprilie, aşa cum prevede legislaţia în vigoare, dat fiind alegerile parlamentare din 24 februarie şi procedura, posibil destul de complicată, de formare a noului guvern?
Octavian Armaşu: Activităţile BNM se desfăşoară în afara proceselor electorale şi de învestire a guvernului. Banca centrală are o agendă de reforme agreată cu partenerii de dezvoltare care se implementează conform angajamentelor asumate. Pentru BNM este important ca băncile să fie stabile şi reziliente, să respecte parametrii macroprudenţiali conform reglementărilor Basel III şi să aibă acţionari de calitate, pe care, în mod transparent, să îi cunoască publicul. BNM are o agendă de realizare a acestui obiectiv, care, de alt-fel, este stabilită în programul cu FMI.
Cât despre Moldindconbank, mecanismul de intervenţie timpurie folosit creează un precedent pozitiv de sanare a băncilor. Aceasta ne-a determinat să credem că acţiunile băncii expuse la vânzare reprezintă un semnal de încredere pentru investitorii potenţiali, mai ales că este vorba despre un pachet majoritar care oferă controlul asupra gestiunii unei bănci competitive. Aş evita să fac scenarii postelectorale, în condiţiile în care BNM se află în afara acestor procese, fiind o instituţie independentă. Ne bucurăm că s-a găsit un investitor european care manifestă interes pentru Moldindconbank şi ne dorim ca tranzacţia să se înscrie în termenul stabilit. Aş vrea să menţionez faptul că Moldindconbank e bine, poate mai bine ca oricând anterior. Asta mă face să cred că tranzacţia va avea loc în cel mai scurt timp.
Voi menţiona că Doverie United Holding AD este un investitor potrivit, ce corespunde cerinţelor legale, pentru cea de-a doua cea mai mare bancă din RM, mai ales că îşi propune să aducă la Moldindconbank o echipă de manageri cu experienţă internaţională bogată în domeniul bancar
Profit: În ce măsură au dreptate cei ce afirmă că odată cu venirea dumneavoastră la BNM autorităţile i-au „calmat” pe partenerii externi, în primul rând, pe FMI. În contextul alegerilor şi schimbărilor care vor avea loc în configuraţia puterii, veţi reuşi să obţineţi de la autorităţi îndeplinirea programului cu FMI până în noiembrie 2019?
Octavian Armaşu: Voi reitera că BNM este o instituţie independentă. Discuţiile pe care le avem cu FMI şi alţi parteneri externi sunt axate pe implementarea reformelor şi nu intrăm pe domeniul politicului. Agenda de reforme a BNM a fost agreată încă în 2016 şi o vom continua, pentru a aduce bunăstare şi beneficii sectorului bancar, economiei reale şi cetăţenilor.
Profit: În calitate de ministru al finanţelor, cum aţi reuşit să conlucraţi cu BNM şi fostul guvernator Sergiu Cioclea la soluţionarea obiectivelor antagoniste ale acestor două instituţii ale statului?
Octavian Armaşu: În orice economie de piaţă, banca centrală acţionează într-un tandem firesc cu Ministerul Finanţelor pentru a crea condiţii macrofinanciare favorabile dezvoltării economiei şi bunăstrării populaţiei. Am reuşit să construim o colaborare bună cu guvernatorul Sergiu Cioclea încă de la începutul negocierii acordului cu FMI. Această colaborare instituţională continuă şi a fost extinsă la nivel de experţi pe diverse domenii: politica monetară, operaţiuni bancare, plasamente ale valorilor mobiliare de stat etc., aşa cum prevede Legea cu privire la BNM.
Colaborarea instituţională între aceşti doi piloni-cheie de macrostabilitate, Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor, trebuie să continue.
Profit: Cum intenţionaţi să reduceţi lichiditatea băncilor? Care din trei indicatori – rata de bază, rezervele în valută (14%) şi în lei (42,5%) - îi veţi modifica în primul rând?
Octavian Armaşu: indicatorii pe care i-aţi menţionat reprezintă unele dintre principalele instrumente de politică monetară, destinate într-un final asigurării stabilităţii preţurilor şi menţinerii inflaţiei în proximitatea ţintei urmărite de BNM şi nu reducerii sau majorării propriu-zise a lichidităţilor băncilor. Or, nivelul stabilit de 14,0% pentru rezervele obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă şi cel de 42,5% pentru rezervele obligatorii din mijloace atrase în lei moldoveneşti şi în valută neconvertibilă din baza de calcul, reprezintă echilibrul optim în condiţiile actuale menit să asigure cel mai probabil scenariu privind menţinerea şi stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în baza prognozelor şi previziunilor BNM referitoare la evoluţiile actuale şi viitoare de pe piaţă.
BNM va menţine sau va modifica instrumentele de politică monetară, inclusiv cele menţionate de dumneavoastră, în funcţie de conjuncturile de pe piaţă şi conform scenariilor de bază privind evoluţia preţurilor publicate trimestrial de BNM în rapoartele asupra inflaţiei.
Profit: Ce va întreprinde BNM pentru a reduce numărul dispersat al indicatorilor „creditelor neperformante” la bănci, cu valoarea maximă la 31.12.2018 de 31%, cea minimă de 4,9% şi cea medie de 12,5%?
Octavian Armaşu: Indicatorul de credite neperformante a înregistrat valorile actuale din câteva motive. În primul rând, pe parcursul anilor 2016-2017 am avut o scădere a valorii portofoliului total de credite bancare. Pe acest fundal, odată cu rambursarea creditelor calitative din portofoliul băncilor şi înlocuirea lentă a lor cu credite noi, ponderea relativă a creditelor neperformante a crescut. În al doilea rând, în urma controalelor complexe derulate la băncile licenţiate, în anumite cazuri unele credite existente deja au fost reclasificate din motive prudenţiale.
În prezent, se atestă o scădere a portofoliului de credite neperformante şi aceasta se datorează mai multor factori, în special, reformelor ample pe care le face Banca Naţională a Moldovei. În context, voi preciza că, la 31 decembrie 2018, ponderea creditelor neperformante în portofoliul de credite în sectorul bancar a fost de 12,5% şi a scăzut faţă de începutul anului 2018 cu 5,9 puncte procentuale.
Voi menţiona că pe parcursul anului 2018, începând cu luna martie, a fost înregistrată, în fiecare lună, majorarea portofoliului de credite, care a constituit 5,9 la sută sau 2 mlrd. lei.
În această perioadă, BNM a recomandat în scris, în repetate rânduri, băncilor să ia măsuri pentru reducerea numărului de credite neperformante, să monitorizeze permanent calitatea portofoliului de credite şi să-şi consolideze structura de management al afacerilor, în special, în domeniul gestionării riscului de credit. În plus, BNM a solicitat băncilor prezentarea informaţiei cu privire la progresele realizate în implementarea măsurilor de reducere a creditelor neperformante.
Măsurile luate de bănci pentru reducerea creditelor neperformante se referă, în principal, la: elaborarea şi implementarea strategiilor şi planurilor de reducere a creditelor neperformante, revizuirea reglementărilor interne sau elaborarea noilor reglementări interne privind activitatea de creditare, instruirea angajaţilor din domeniul creditării, monitorizarea permanentă şi prezentarea către conducerea băncii a informaţiilor cu privire la evoluţia creditelor neperformante.
În acelaşi timp, nivelul de provizionare a creditelor neperformante este înalt, atingând 67,4% pe sistem, şi variază de la 39% până la 87,6% în funcţie de bancă.
Profit: În cadrul vizitei la Chişinău în octombrie 2018, Preşedintele Turciei Recep Erdogan a declarat că două bănci din Turcia „vor intra foarte curând” pe piaţa RM. Până în prezent la BNM au fost depuse/înregistrate cereri de cumpărare a activelor bancare din Republica Moldova din partea unor bănci din Turcia?
Octavian Armaşu: Pe parcursul ultimilor ani, mai multe bănci, inclusiv din Turcia, au explorat posibilitatea de a intra pe piaţa moldovenească. În prezent, la Banca Naţională nu este înregistrată vreo cerere din partea investitorilor turci pentru cumpărarea acţiunilor băncilor din ţară.
