Interlic.md

IDIS „Viitorul” a lansat cela de a II-a ediție a „Indicelui de încredere în sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului “Îmbunătățiri inovative în sistemul de achiziții publice din Republica Moldova prin incluziune, creativitate și practici de respectare a legislației”, finanțat de Uniunea Europeană  și co-finanțat de UK aid cu suportul Guvernului Marii Britanii.

Prin elaborarea Indicelui de Încredere, IDIS Viitorul își propune să aducă într-o formă complexă și sistematică opiniile cetățenilor și comunității de afaceri cu privire la sistemul de achiziții publice. Principalul obiectiv este de a crea și dezvolta o mai bună conexiune între așteptările cetățenilor și ale sectorului privat și rezultatele procesului decizional în materie de achiziții publice atinse de autoritățile publice, atât la nivel central, cât și local.

Studiul relevă că operatorii economici asociază ”achizițiile publice”cu: proceduri stabilite expres de legislație, în special licitații publice, contracte, procurarea de bunuri, servicii și lucrări de către instituțiile publice, utilizarea banilor publici (59%); proceduri complicate sau metode de utilizare ineficientă a banilor din bugetul public de către autoritățile publice, inclusiv prin înțelegeri ilegale și corupție (14%). Totuși, au fost și respondenți care asociază achizițiile publice cu anumite proceduri transparente, corecte și eficiente (27%). Analizând evoluția percepției privind eficiența sistemului de achiziții publice în 2019 comparativ cu 2018 (ediția I), se constată o creștere pozitivă. Dacă în anul 2018, doar 15% dintre respondenți au apreciat eficiența sistemului de achiziții cu calificativ înalt și foarte înalt, atunci în anul 2019, procentul acestora a crescut până la 27%.

”Rezultatele evaluării percepției arată că instituțiile care au obținut cele mai scăzute calificative sunt Consiliul Concurenței – 47% (calificativ scăzut și extrem de scăzut), urmat de Centrul Național Anticorupție (CNA) – 38% (calificativ scăzut și extrem de scăzut), Agenția Achiziții Publice (AAP) – 37% (calificativ scăzut și extrem de scăzut), Inspecția Financiară – 35% (calificativ scăzut și extrem de scăzut). Pe de altă parte, instituțiile cu cele mai înalte calificative sunt ANSC – 42% (calificativ înalt și foarte înalt) și Curtea de Conturi – 46% (calificativ înalt și foarte înalt)”, a explicat unul din autorii publicației, Viorel Pîrvan.

Printre problemele enunțate, operatorii economici au menționat condițiile restrictive incluse în caietul de sarcini; indicarea unui brand sau producător concret; solicitarea unui număr mare de acte/certificate; accent pe preț în detrimentul calității, discriminare și îngrădirea liberei concurențe; lipsa personalului calificat în cadrul autorităților;  neconcordanțe între cadrul legal primar și normativ-secundar. Alte probleme stringente țin de lipsa unui dialog permanent dintre toți actorii implicați în proces; dificultăți în implementarea sistemului de achiziții electronic MTender; neaplicarea penalităților pentru încălcările admise, nevalorificarea unor proceduri de achiziții reglementate de legea 131/2015 etc.

Printre recomandările propuse de către cei chestionați se numără: revizuirea cadrului legal și eliminarea neconcordanțelor; colaborarea reală dintre toate instituțiile cu atribuții în domeniul achizițiilor;  îmbunătățirea cadrului legal primar și normativ-secundar în domeniul achizițiilor publice, intensificarea rolului consultativ al Agenției Achiziției Publice la toate aspectele ce se referă la procesul de achiziții publice; continuarea dezvoltării achizițiilor electronice, dar și verificarea mai riguroasă  a corectitudinii îndeplinirii condițiilor contractuale de către responsabilii din instituțiile publice și organele de control.

Publicația poate fi descărcată aici.