Interlic.md

Banca Națională a Moldovei a revizuit în creștere prognoza ratei inflației pentru anul 2019, la 5,1 la sută, față de 4,9 la sută cât prognoza în luna februarie, a anunțat astăzi în cadrul prezentării Raportului asupra inflației nr. 2 Octavian Armașu, guvernatorul BNM.

Banca Națională a Moldovei apreciază în Raportul asupra inflației că rata anuală a inflației va crește până la finele anului curent, după care se va diminua până la finele orizontului de prognoză. Pe parcursul primelor două trimestre ale orizontului de prognoză, inflația se va afla în intervalul de variație al țintei. Începând cu ultimul trimestru al anului curent, va urca peste limita superioară a intervalului. În trimestrul III 2020, rata anuală a inflației va reveni în interval.  Inflația de bază va crește până în a doua jumătate a anului viitor, însă se va diminua spre sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va spori semnificativ până la finele anului curent, ulterior va descrește spre finele orizontului de prognoză. Ritmul anual al prețurilor reglementate va crește brusc în a doua jumătate a anului curent și va descrește în aceeași manieră în trimestrul III 2020. Ulterior, se va menține la un nivel relativ jos spre finele orizontului de prognoză. Ritmul anual al prețurilor la combustibili va fi relativ stabil, fluctuând nesemnificativ la niveluri destul de reduse.

Cererea agregată va fi proinflaționistă, deși în diminuare, pe parcursul primelor două trimestre consecutive și dezinflaționistă pentru restul perioadei de prognoză.

Anul 2019 a început cu semnale mixte în economia mondială. În acest context, ritmul de creștere a activității economice pe plan global se va diminua, iar cererea externă va fi pozitivă și se va menține ușor proinflaționistă.

Prețul petrolului a crescut cu peste 30 la sută de la începutul anului 2019, ca urmare a prelungirii acordului OPEC+ de limitare a producției de petrol și a intensificării tensiunilor din Venezuela și Libia. Totodată, semnalele privind temperarea creșterii economiilor avansate a determinat ca atât Sistemul Rezervelor Federale, cât și Banca Centrală Europeană să amâne majorarea dobânzilor. Producția industrială din Germania a fost afectată semnificativ de introducerea noilor standarde privind emisiile de carbon. Totodată, ieșirea Regatului Unit din componența Uniunii Europene programată pentru 29 martie 2019 nu a avut loc din cauza nevotării acordului de către Parlamentul britanic. Alți factori importanți au reprezentat discuțiile din Congresul SUA privind noile sancțiuni economice pentru Federația Rusă, deprecierea semnificativă a lirei turcești și alegerile prezidențiale din Ucraina.

Prognoza actuală a inflației, în comparație cu cea precedentă, este superioară practic pe întregul orizont de prognoză, cu excepția trimestrului II 2019. Inflația de bază a fost revizuită în sens ascendent pe întregul orizont de prognoză, rămânând aceeași în trimestrului II 2019. Ritmul anual al prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens descendent până în trimestrul I 2020 și ascendent pentru restul perioadei de prognoză. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este superioară până în prima jumătate a anului viitor și inferioară pentru restul perioadei de prognoză. Prognoza ritmului anual de creștere a prețurilor la combustibili a fost revizuită în sens descendent până la finele anului curent și ascendent pentru restul orizontului de prognoză, cu excepția trimestrului IV 2020.

După traiectoria descendentă din anul precedent, la începutul anului curent, rata anuală a inflației a înregistrat o tendință ascendentă, majorându-se de la 0,9 la sută în luna decembrie 2018 până 2,8 la sută în luna martie 2019, preponderent, ca urmare a unor ajustări ale politicii fiscale, a unor presiuni din partea prețurilor la produselor alimentare, dar și a unui nivel redus al perioadei de bază pentru prețurile reglementate. Totuși, rata anuală a IPC a continuat să se plaseze sub intervalul țintei inflației. Primul trimestru al anului 2019 a fost marcat de începutul unei traiectorii ascendente și pentru inflația de bază, pe fundalul unor efecte ale politicii bugetar-fiscale pentru anul curent, precum și unor presiuni din partea cererii agregate. În trimestrul I 2019, inflația de bază a consemnat valori superioare ratei anuale a IPC. Rata anuală a prețurilor la produsele alimentare a conturat o traiectorie ascendentă la începutul anului curent, determinată, în cea mai mare parte, de majorarea prețurilor la legumele proaspete. În trimestrul de referință, rata anuală a prețurilor reglementate a continuat să se mențină în teritoriu negativ. Totuși, aceasta a avut o traiectorie ascendentă ca urmare a dispariției din mărimea anuală a impactului negativ generat de scăderea tarifului la gazul din rețea de la începutul anului precedent. Traiectoria prețurilor la combustibili a continuat să fie una descendentă și în primele luni ale anului 2019. Rata medie anuală a inflației în trimestrul I 2019 a fost identică celei anticipate, fapt ce confirmă principalele ipoteze și concluzii aferente rundei de prognoză din luna ianuarie 2019.

În trimestrul IV 2018, creșterea economică a fost mai semnificativă decât cea din trimestrul precedent, fiind în concordanță cu așteptările din cadrul rundei precedente de prognoză. Astfel, rata creșterii PIB a înregistrat valoarea de 3,9 la sută, fiind cu 0,5 p.p. superioară celei din trimestrul III 2018. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o majorare de 1,1 la sută a PIB comparativ cu trimestrul III 2018. Similar trimestrului precedent, creșterea economică a fost determinată, în mare parte, de activitatea investițională asociată unor programe inițiate la nivel central. În perioada de referință, rolul consumului privat devine mai pronunțat. Acesta, fiind însoțit și de o accelerare a importurilor, nu a exercitat presiuni semnificative asupra prețurilor pe piața internă, fapt ce ar explica parțial traiectoria descendentă a ratei anuale a inflației de la finele anului 2018. În contextul unei evoluții relativ modeste a producției agricole în prima parte a anului 2018, exporturile, după o evoluție pronunțată în ultimii doi ani, au generat în a doua parte a anului 2018 un impact negativ asupra dinamicii activității economice. După evoluția negativă a exporturilor în trimestrul IV 2018, datele operative pentru lunile ianuarie și februarie 2019 prezintă semnale de creștere a volumului acestora în trimestrul I 2019. Totodată, volumul importurilor a înregistrat o dinamică mai modestă în primele luni ale anului curent. Pe categorii de resurse, creșterea PIB în trimestrul IV 2018 a fost determinată, în principal, de contribuția pozitivă din partea evoluției comerțului cu ridicata și cu amănuntul, agriculturii și construcțiilor. Indicatorii pentru perioada ianuarie-februarie 2018 conturează precondiții pentru continuarea creșterii economice și în trimestrul I 2019. După creșterea semnificativa din trimestrele II și III, spre finele anului 2018, populația activă și cea ocupată a înregistrat o dinamica negativă minoră. În același timp, numărul șomerilor în trimestrul IV 2018 a fost inferior celui din perioada similară a anului precedent.

În lunile ianuarie-martie 2019, dinamica anuală a veniturilor bugetului public național a înregistrat o traiectorie descendentă, în creștere cu 6,3 la sută față de perioadă similară a anului 2018. Cheltuielile bugetului public național s-au majorat cu 19,1 la sută față de perioadă similară al anului 2018. Totodată, conjunctura pieței a menținut trendul de creștere a ratelor dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat alocate, care pe parcursul trimestrului I 2019 s-au majorat pe toate tipurile de scadențe.

Agregatele monetare în trimestru I al anului 2019 au avut o dinamica pozitivă în termeni anuali, determinată, în mare parte, de modificarea volumului depozitelor la vedere, atât în moneda națională, cât și în valută. Lichiditatea excesivă a înregistrat un nivel de 6,7 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul precedent cu 1,3 miliarde lei.

Urmând tendința ratei de bază aplicate la principalele operațiuni de politică monetară a Băncii Naționale a Moldovei și ca efect al surplusului de lichiditate înregistrat în sistemul bancar, ratele medii ale dobânzilor acceptate de către băncile licențiate la credite și-au continuat trendul descrescător. Ratele medii ale dobânzii aferente soldului depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută s-au menținut practic la nivelul trimestrului precedent.