Interlic.md

Declarația a fost făcută astăzi de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă dedicată procesului de rectificare a bugetului de stat, precum și politicilor fiscale prevăzute în Acordul cu Fondul Monetar Internațional.

”Am primit o noutate foarte bună înainte de această conferință, domnul Ambasador UE Peter Michalko m-a informat că s-au transferat 14,5 milioane de euro în calitate de suport bugetar sub formă de grant nerambursabil. Astăzi în sfârșit am deblocat asistența externă. Aceasta ne permite să creștem spațiul fiscal și este o noutate foarte bună pentru noi”, a declarat ministrul Finanțelor.

Referindu-se la procesul de rectificare a bugetului de stat pentru anul 2019, Natalia Gavrilița a menționat că veniturile bugetului public național vor constitui 63,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o majorare cu 0,2% față de anul trecut. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB) veniturile vor constitui astfel 30,7%. Partea majoră a veniturilor se constituie din impozite și taxe, și ele se estimează în sumă de 40,6 miliarde de lei, cu o reducere de 66 milioane de lei față de cele estimate inițial. Au crescut însă contribuțiile și primele de asigurări obligatorii din contul sporirii salariilor și vor constitui 18,4 miliarde sau 29% din veniturile bugetului public național și vor fi mai mari decât cele planificate cu 1,2 miliarde lei. ”Dacă vorbim despre alte venituri, ele vor constitui 2,6 miliarde lei, cu o reducere de 882 milioane de lei comparativ cu suma prevăzută în bugetul aprobat. Granturile vor crește, constituind 1,808 miliarde de lei. Granturile pentru suport bugetar vor crește față de estimările inițiale cu 140 milioane de lei”, a adăugat conducerea Ministerului Finanțelor.

În structura veniturilor bugetului public național:

Bugetul de stat se prognozează în sumă de 40,633 miliarde de lei cu o diminuare de 1,492 miliarde de lei, sau 3,6 la sută din bugetul aprobat.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se prognozează în sumă de 21,869 miliarde de lei, cu 137 milioane de lei sau 0,6% mai mult față de cel aprobat.
Fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală se prognozează în sumă de 7,709 miliarde de lei, cu 383 milioane sau cu 5,2% mai mult decât cel planificat.
Veniturile bugetelor locale se prognozează în sumă de 15,910 miliarde de lei, cu 778,3 milioane de lei sau 5,1 la sută mai mult față de cel estimat inițial.

Diminuarea veniturilor bugetului de stat se estimează a fi din contul veniturilor proiectelor finanțate din surse externe – cu 318,3 milioane de lei (pentru că proiectele nu au fost executate precum a fost planificat), din contul încasărilor la impozite și taxe – cu 307,3 milioane de lei, precum și din contul altor venituri – cu 1022,4 milioane de lei. Transferurile de la alte bugete se majorează cu 11,7 milioane de lei. Granturile pentru suport bugetar se vor majora cu 140,5 milioane de lei.

Totodată, cheltuielile bugetului public național vor constitui 69,458 miliarde de lei, sau cu 287.5 milioane de lei mai mult comprativ cu bugetul aprobat. La nivelul bugetului public național, cea mai mare majorare se va înregistra la capitolul cheltuieli de personal, cu 1,019 miliarde de lei mai mult față de bugetul aprobat. Această majorare se datorează necesității de acoperire a cheltuielilor de personal la nivel local din contul transferurilor de la bugetul de stat ca urmare a implementării Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Deficitul bugetului public național se estimează în sumă de 5 920,3 milioane de lei sau 2,9% din PIB.

Ministrul Finanțelor a vorbit și despre politicile fiscale incluse în Acordul cu Fondul Monetar Internațional, menite să mobilizeze resurse adiționale pentru bugetul anului 2020.

”Este vorba despre 3 tipuri de măsuri de asigurare a stabilității bugetare: anularea unor decizii care contribuiau la contrabandă și încălcări, anularea unor scutiri fiscale și mobilizarea resurselor menite să asigure o echitate fiscală. Deja au fost luate anumite măsuri în această privință, aici mă refer la limitatea vânzărilor neimpozabile în regim duty-free. Vom merge și cu măsuri adiționale pentru a aduce legislația în concordanță cu regulile Uniunii Europene. De asemenea, vom elimina scutirile de impozite la produsele petroliere comercializate în zonele de control vamal și vom elimina unele consecințe ale amnistiei fiscale, în special în administrarea fiscală, cum ar fi interzicerea controalelor fiscale dinainte de 1 ianuarie 2018. De asemenea, vom anula facilități care nu au un scop de echitate socială, sau de promovare a unor obiective de dezvoltare. Aici vorbim despre anularea scutirilor la jocurile de noroc, scutirilor pentru parteneriatele public-private, anularea scutirilor pentru tichetele de masă, eliminarea cotei reduse de 10% pentru sectorul HORECA. Deci, va reveni cota obișnuită de 20% TVA. De asemenea, vorbim despre majorarea accizelor la produsele de tutun tăiat fin destinat rulării și pentru produsele de tip heat-not-burn. Vom lua măsuri pentru extinderea bazei de impozitare, a creșterii de capital la 100% pentru persoanele juridice și 50% pentru persoanele fizice. Aceasta este o practică internațională. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2020, vor fi eliminate prevederile privind deducerea sumei de până la 500 mii de lei la estimarea venitului impozabil în cadrul controalelor fiscale. Va fi eliminată și scutirea personală pentru veniturile anuale de peste 360 mii de lei. Totodată, cota de impozitare de 12%, nici pentru persoane fizice, nici pentru persoane juridice, nu va fi majorată”, a adăugat Natalia Gavrilița.

La final, Natalia Gavrilița a dat asigurări că bugetul pentru anul viitor va fi adoptat în regim normal, anunță un comunicat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.