Interlic.md

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Igor Munteanu, a avut un dicurs în plenul Parlamentului pe marginea Raportului Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare, în care se arată:

”Stimați colegi, deputați,

Probabil că nu există nici un deputat în această sală care să nu fie de acord cu afirmația Dlui Președinte al Comisiei de anchetă, A. Slusari, care susține că frauda bancară a reprezentat un adevărat complot împotriva statului și a cetățenilor săi. Republica Moldova a fost atacată și deposedată de bunuri de peste 1 mlrd $. În susținerea acestei afirmații, eu voi face referință la 3 elemente: frauda a fost facilitată de diversiune, complicitate și interese.

Astfel, Raportul comisiei arată fără tăgadă faptul că însăși decizia de a oferi garanții de stat a pornit de la o diversiune: unii politicieni au cerut apărarea micilor deponenți bancari, dar au promovat interesul grupurilor infracționale. Din 3 mln conturi bancare deschise în cele 3 bănci fraudate, 95% din conturi erau depozite de până la 6000 lei, în total cca 300 mln lei.

Era obligația statului să restituie acestora, în primul rând, banii depuși, conform legii; restul de 5% erau deponenți cu depozite de până la 100.000 lei, circa 2 mlrd lei. Cu un efort minim, Fondul de garantare a depozitelor putea acoperi aceste riscuri la timpul potrivit, fără mari probleme. Restul de 0.5% din deponenți (cca 8000 persoane) dețineau 4,5 mlrd lei, iar în cazul lor, statul ar fi trebuit să garanteze depozitele numai după o justificare și evaluare corespunzătoare, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai departe, însă, 6 mlrd lei au fost date, ca în codrul verde, unor agenți economici, care-și țineau conturile corporative și pentru care statul în general nu avea nici o obligație. A fost o crimă organizată de preluare a banilor statului.

Mai mult, această crimă s-a produs prin ”asumare de răspundere”, evitându-se mecanismele constituționale de supraveghere parlamentară.

Complicitatea pe care o demască Raportul Comisiei ține de prestația instituțiilor în această fraudă a secolului.

Deja am auzit numele unor figuranți centrali în această fraudă de proporții. Eu cred însă că, raportul trebuie să evalueze și răspunderea unor instituții de stat în această fraudă.

Cum s-au făcut complici anumite instituții prin pactizarea cu interesele frauduloase?

Care-i vinovăția acestor instituții, cum este BNM, Procuratura, SIS, CNA, ce efecte urmează?

De ce nu a lucrat supravegherea stabilită prin lege?

Un răspuns scurt care se cere din partea noastră este că BNM a fost parte din jaful pus la cale de un grup criminal.

Fracțiunea PPDA consideră că Raportul Comisiei de anchetă parlamentară trebuie să evalueze rolul acestor instituții și să aplice sancțiuni.

De ce s-a tărăgănat instituirea ARBI tocmai 2 ani?

Cât a recuperat ARBI după instalare?

Care-i motivul - legislația imperfectă sau rezistența acerbă a unor oficiali care au lucrat în numele ”bunkerului”, adică Plahotniuc?

Fiecare din instituțile impicate trebuie să fie responsabilizată, iar factorii de decizia la vremea respectivă trebuie să fie interogați și lustrați.

Personal, eu cred că, răspunderea trebuie să poarte și cei care i-au succedat pe cei din prima garnitură a fraudei bancare (2013-2014) și care au lăsat problemele moștenite nerezolvate.

Să nu uităm însă că, frauda a avut efecte grave asupra economiei. În 2014, băncile ofereau cca 51,6 mlrd lei ca volum global sub formă de credite sistemului bancar. După 5 ani de la fraudă, astăzi, revenim la 51 mlrd oferite sub formă de credite, dar acești bani valorează astăzi nominal cu 50% mai puțin decât valorau în anul 2014.

Economia națională încă nu s-a recuperat după șocul băncilor din 2014. În primul rând, Republica Moldova a ratat sume colosale de bani din partea partenerilor externi, care-au trântit ușa și au plecat după scandalul băncilor. Dacă până la criză, Republica Moldova primea cca 3,7 PIB sub formă de asistență externă, putem spune că am pierdut suplimentar la banii furați din bancă cel puțin 27 mlrd lei.

Leul s-a depreciat cu cca 20%. În februarie 2015, speculațiile valutare au adus prejudicii directe de 1 mlrd lei cetățenilor, iar daunele indirecte se ridică la cca 5 mlrd lei.

Valul fraudei bancare a blocat activitățile de creditare. De ani de zile, agenții economici nu mai i-au credite după criza bancară din 2014, se tem să investească și preferă să-și țină banii în depozite pe termen scurt. Avem un surplus de cca 21 mlrd lei în băncile din Republica Moldova pe termen scurt, pe care băncile nu le pot folosi. În rezultat, BNM aplică o politică agresivă de sterilizare a banilor aflați în surplus.

Astel, noi pierdem anual cca 700 mln lei numai pe sterilizarea banilor care nu lucrează pentru economia națională. Asta-i costul fraudei bancare din 2014.

În loc de concluzii, aș dori să spun că, ancheta parlamentară nu se poate încheia cu adoptarea unei simple hotărâri de Parlament la un simplu raport în plen. Parlamentul Republicii Moldova are obligația să asigure executarea legilor, care include și monitorizarea tragerii la răspundere a tuturor oficialilor (foști) implicați în frauda bancară. Sunt deschise astăzi 197 cauze penale pe acest caz și cca 3 mlrd lei sechestre aplicate, dar noi trebuie să ne asigurăm că cei responsabili vor plăti, iar banii vor fi recuperați.

În al doilea rând, eu cred că, lustrația din justiție se va începe cu lustrația sistemului administrației de stat. Atunci când cei care au manipulat și au furat acești bani vor plăti fără excepție, și justiția va începe să livreze rezultate.

Vedeți cumva un paradox? – eu nu-l văd!

Propun să abordăm la modul serios confiscarea averilor tuturor celor implicați în frauda bancară. La 30.08.2019 erau raportate 2.33 mlrd lei încasări bănești de la data retragerii licențelor deținute de BEM, Banca Socială și Unibank, dar nici un ban nu a fost restituit până astăzi de la banii scoși din Republica Moldova în străinătate.

Lichidarea activelor nu înseamnă recuperarea banilor, iar statul trebuie să garanteze recuperarea obligatorie a banilor furați.

În sfrâșit. Trebuie să aducem aprecieri tuturor oamenilor curajoși care-au ieșit în stradă în 2015, cei care au demascat crimele legate de frauda bancară. Printre ei, Andrei Năstase a fost unul dintre politicienii care-au cerut în 2015 investigarea fraudelor bancare, care-au furnizat dovezi și documente de natură să clarifice ancheta penală, a făcut conexiuni directe între frauda bancară și landromatul rusesc.

Nimic însă, nu a putut clinti din loc procuratura anti-corupție și alte instituții ale statului capturat pentru că hoții și grupurile infracționale erau la pultul de control al tuturor deciziilor în stat.

Oamenii curajoși din Platforma Demnitate și Adevăr au cerut autorităților investigații complete și în privința landromatului rusesc, dar a trebuit să treacă 4 ani pentru ca acest raport, scris cu mult efort personal de Alexandru Slusari, să fie audiat și adoptat prin hotărâre a Parlamentului Republicii Moldova.

Să avem grijă ca oamenii care nu au fost auziți în 2015 să-și vadă dreptatea în anul 2019, sub directa responsabilitate a Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova”, anunță Comisia economie, buget și finanțe.