Asistență economică, politică, financiară și diplomatică a UE pentru Republica Moldova nu este un cadou, ci presupune un angajament din partea autorităților moldovenești pentru implementarea reformelor prevăzute de Acordul de Asociere, susține ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu într-un interviu acordat lui Veaceslav Berbeca, expert în politică de la IDIS Viitorul.
S-au împlinit 5 ani de la implementarea AA. Care sunt cele mai importante realizări, dar și probleme ce țin de acest proces?
Vorbind de realizări, menționăm că Republica Moldova este cel mai mare beneficiar economic al acordului de liber schimb cu UE din toți semnatarii estici. Comerțul cu UE a crescut cu 60% în ultimii 5 ani. Exporturile Ucrainei către UE au crescut cu aproximativ 20%, iar ale Georgiei cu 9%. Am fi putut beneficia mai mult de această deschidere a UE dacă eram un stat mai puțin corupt. Republica Moldova a căzut pe locul 117 conform Indicelui de Percepție a Corupției. Dacă depășeam problemele de corupție, am fputut beneficia de mai multe oportunități în relația cu UE. Dar, din păcate, nu am putut păstra investitorii europeni – s-au retras Union Fenosa si Societe Generale – și, drept urmare, nu am reușit să atragem și alți investitori. Republica Moldova este ancorată prin Acordul de Asociere într-o relație cu UE de care trebuie să țină cont orice forță politică, în sensul în care avem anumite angajamente legale în relația cu UE care funcționează în favoarea stabilității, dezvoltării economice și democrației. Orice partid care vine la putere trebuie să șină cont de aceste angajamente în relația cu UE. Vorbind de lacune, menționez situația internă a Republicii Moldova, unde am eșuat la capitolul prevenirea și lupta împotriva corupției și nu am reușit să reformăm justiția. Nu am corespuns standardelor unui stat cu o democrație funcțională – au constatat-o europenii și cetățenii Republicii Moldova.
Un aspect important ține de implementarea documentelor adoptate. Republica Moldova a respectat pe hârtie termenele de transpunere a directivelor și a altor documente ale UE. Evaluarea MAEIE arată că noi am realizat circa 91,7% din măsurile legale asumate în urma semnării Acordului de Asociere în 2014. Am realizat obiectivele care au fost trasate în procesul de adoptare, dar când te trezești că instanțele judecătorești anulează rezultatele alegerilor locale, ori Curtea Constituțională anulează mandatul unui Parlament legal ales, înțelegi că lucrurile stau prost. Pe hârtie stăm bine, dar în privința unor componente macro-politice constatăm că acțiunile unor instituții sau actori politici erau total contrar valorilor și practicilor europene.
Am dori să vă referiți și la implementarea DCFTA în regiunea transnistreană, fiindcă e puțină informație despre felul în care regiunea aplică prevederile AA
Am discutat la acest Consiliu și despre situația economică și politică din regiunea transnistreană. Am discutat despre abordările diferitor formațiuni politice privind soluționarea conflictului transnistrean. Ideea generală este că e in interesul Republicii Moldova ca regiunea ei transnistreană să fie conectată la spațiul economic european prin DCFTA.
Acest lucru atașează regiunea de întreg spațiu al Republicii Moldova si Uniunea Europeană. Totodată, și cei din regiunea transnistreană trebuie să progreseze în implementarea unor măsuri din DCFTA. Aveți dreptate când spuneți că dinamica implementării este mai vizibilă și transparentă în partea dreaptă a Nistrului. În ansamblu, este mai bine ca regiunea transnistreană să fie conectată la spațiul european și la procesele din restul teritoriului Republicii Moldova.
Cum apreciați rezultatele Consiliului de asociere din 30 septembrie?
A fost a treia deplasare pe care am efectuat-o la Bruxelles începând cu luna iunie și constat că de fiecare dată UE a avut un mesaj de sprijinire a reformelor și a noii guvernări. Europenii ne-au întrebat la fiecare întrunire despre ajutorul pe care ar putea să-l acorde statului nostru. Discuțiile s-au axat în mare parte pe dinamica comerțului și reforma justiției pe care ne-am recomandat să o realizăm. Atât UE, cât și noi înțelegem importanța demarării reformei în acest domeniu. Menționez că mesajul de susținere al UE nu este o declarație abstractă lipsită de substanță. Sprijinul acordat statului nostru de Uniunea Europeană ia forma unor măsuri concrete de finanțare a proiectelor. Trebuie să menționez că fără sprijinul financiar al UE nu am fi reușit să achităm pensiile și salariile bugetarilor. Orice alt guvern, dacă nu avea acest ajutor financiar, trebuia să reducă salariile și pensiile. O bună parte din această finanțare sunt granturi care nu se rambursează.
Am solicitat creșterea cotelor pentru anumite produse alimentare pe care le exportăm în UE, cum ar fi cireșele, strugurii, prunele. Majorarea cotelor de export pentru producătorii moldoveni înseamnă că vom putea vinde mai mult pe piața europeană. Am solicitat deblocarea asistenței financiare pentru asigurarea echilibrului bugetar și granturi pentru dezvoltarea infrastructurii, spitalelor, sectorul energetic. Avem nevoie și de sprijin politic. Menționez că pentru noi este important să nu fim un stat care stă mereu cu mâna întinsă. Avem nevoie de ajutor, dar asta trebuie să fie o fază tranzitorie a istoriei noastre. Trebuie să fim și noi donatori asistență. Putem aduce exemplul statelor din Europa de Est, precum Georgia și Ucraina, care sunt deja state care oferă asistență. Trebuie să avem o societate dezvoltată pentru a nu depinde de ajutorul extern. Este important să facem eforturile necesare pentru a dezvolta economia, pentru a ajunge într-o fază, unde nu vom avea nevoie de asistență.
Ar fi bine să contribuim și noi pe unele dosare, unde UE ar avea nevoie de sprijin și de solidaritate. Nu putem oferi multe, dar și o contribuție simbolică este deseori foarte important. De aceea, am discutat și despre participarea Republicii Moldova în unele misiuni de gestionare a crizelor desfășurate de UE, anume pentru a sprijini Uniunea Europeană. Prin asta arătăm că nu suntem doar consumatori, dar că putem și oferi asistență și expertiză.
La Consiliul de Asociere ați discutat și despre noile priorități ale Acordului de Asociere. Care ar fi acestea?
Am avut discuții cu reprezentanții UE într-un format informal, în cadrul căruia dânșii au afirmat că această ședință a Consiliului de Asociere a fost cea mai bună din toate câte au avut loc din 2014. Autoritățile guvernamentale afirmau mereu că Republica Moldova este pe calea cea bună și că nu avem probleme la capitolul justiție, iar corupția este o problemă menajabilă.
A fost cel mai bun Consiliu de Asociere, fiindcă am vorbit despre problemele cu care ne confruntăm – reforma justiției și lupta cu corupția! Nu sunt niște priorități noi, deoarece se conțin în Acordul de Asociere. Acum, însă, am avut discuții accentuate pe măsuri și acțiuni care trebuie întreprinse pentru a reforma sistemul judiciar și pentru a pune sub control flagelul corupției.
Reprezentanții UE au anunțat despre crearea grupului de lucru Project Team Moldova. Care este rolul acestei structuri?
În cadrul instituțiilor UE există funcționari care gestionează dosarul legat de Republica Moldova. Relația noastră cu UE este plasată pe diferite structuri departamentale, care administrează cooperarea cu statul nostru. Când UE consideră că asistența și sprijinul trebuie accelerate, pentru a scoate conținutul relațiilor bilaterale din lentoarea proceselor birocratice, se creează un astfel de instrument, precum grupurile de lucru, din care fac parte reprezentanți ai directoratelor Comisiei Europene sau experți delegați din Statele Membre pentru accelerarea asistenței pentru anumite state. După declanșarea războiului din Ucraina, în 2014 a fost creat un Task Force pe Ucraina pentru a acționa rapid, în funcție de necesitățile acestui stat: asistența economică, financiară, tehnică, proiecte energetice, misiunea de reformare a sectorului de securitate.
Odată cu schimbarea puterii în Republica Moldova, s-a afirmat la nivel UE că statul nostru este într-o anumită etapă istorică care creează oportunități pentru îmbunătățirea situației economice și politice. S-a decis să fie sprijinită această dinamică prin accelerarea măsurilor și fluidizarea acțiunilor de sprijin. Pentru a acționa mai rapid decât procedurile standard la nivelul UE, s-a luat decizia de a crea acest grup de lucru pentru a oferi sprijinul necesar.
Există garanții că acest sprijin din partea UE nu va fi restricționat?
În politică nu există garanții. Atitudinea UE față de noi e determinată de faptul că există dorință, deschidere și resurse necesare pentru a oferi sprijinul necesar Republicii Moldova. Dar decizia UE de a oferi acest sprijin nu se ia pentru câțiva ani înainte, în baza încrederii sau neîncrederii față de Republica Moldova, fiindcă nu se știe cum va evalua situația politică.
UE mobilizează asistență economică, politică, financiară și diplomatică pentru Moldova. Dar această asistență va fi acordată dacă parlamentul, guvernul și președinția continuă implementarea reformelor în domeniul justiției. Reformele necesare vizează și sectorul energetic, unde Republica Moldova s-a angajat să implementeze Pachetul III, adică să liberalizeze piața gazelor naturale. Această asistență nu e un cadou. Este un angajament prin care Republica Moldova trebuie să întreprindă măsurile de care am vorbit. Sprijinul UE depinde de modul în care Moldova realizează angajamentele prevăzute. Dacă acestea nu sunt îndeplinite sau sunt întârziate, sprijinul UE ar putea să fie limitat. Acest fapt este un fel de înțelegere a faptului că UE nu sprijină un anumit partid, ci procesele de transformare democratică a Republicii Moldova. Guvernarea anterior nu a depus eforturile cuvenite pentru a implementa reformele necesare și, respectiv, nu a primit sprijinul necesar.
