Interlic.md

Executarea bugetului public național s-a soldat cu deficit pe durata primelor 9 luni ale anului în mărime de 1,5 mld. Lei. Spre comparație, în perioada similară a anului trecut a fost înregistrat un excedent în mărime de 1,8 mld. Lei. Situația creată este o consecința a creșterii mai mult decât duble în mărime monetară a părții de cheltuieli, față de partea de venituri a bugetului public național. În anul curent cheltuielile și activele nefinanciare au crescut cu 14,4%, sau cu 5,9 mld. Lei, pe când veniturile au crescut cu doar 6,2% sau cu 2,6 mld. Lei. La capitolul cheltuieli cele mai mari creșteri au fost generate de majorarea cu 2,2 mld. Lei față de anul trecut a cheltuielilor cu prestații sociale și cu alte 1,7 mld. Lei a cheltuielilor de personal. Creșterile veniturilor bugetului public național au fost determinate de majorarea încasărilor din impozite și taxe cu 1,5 mld. Lei și cu 0,8 mld. Lei a contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii. Aportul granturilor pe durata primelor 9 luni ale anului la creșterea veniturilor bugetului public național este modest, fiind de ordinul a 11% din total.

Executarea bugetului public național ne permite să facem o primă evaluare a impactului reformei fiscale implementate de executivul precedent, în special în partea ce ține de micșorarea cotei maxime a impozitului pe veniturile persoanelor fizice cu 6 p.p. până la mărimea de 12% și micșorarea contribuțiilor sectorului corporatist la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat cu 5 p.p. până la mărimea de 18%.  La acea dată executivul aprecia că această reformă va atenua pierderile bugetului de stat din plata salariilor în plic, evaluate în mărime de 3,5 mld. Lei. Executarea bugetului public național în anul curent denotă evoluții mult mai modeste față de impactul scontat. Astfel, pe durata primelor 9 luni ale anului încasările din impozitul pe venitul persoanelor fizice a scăzut cu 3,9% față de situația din anul trecut, dar, în schimb, au crescut cu 3,5% încasările contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii. În sumă, aceste evoluții au generat în perioada vizată o creștere a veniturilor bugetului public național în mărime de doar 0,2 mld. Lei, mult sub așteptările enunțate. Suplimentar este de menționat și impactul reformei în domeniul salarizării avansată de asemenea de executivul precedent care, așa cum denotă cifrele menționate mai sus, a produs un efect mult mai însemnat decât s-a anticipat la momentul implementării acesteia.

Analiza bugetului public național din perspectiva părților componente ale acestuia denotă sursa deficitului la finele trimestrului trei al anului, care este reprezentată de deficitul în executarea bugetului de stat în mărime de 2,2 mld. Lei. În anul 2018 în perioada de referință bugetul de stat a fost executat cu un excedent în mărime de 0,4 mld. Lei. Analiza execuției bugetului de stat sub aspect calendaristic scoate la iveală unele momente critice. Extrapolarea ritmului de executare a părții de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat indică asupra unei întârzieri sub aspect anual în mărime de 2,7 mld. Lei în executarea părții de venituri, atribuită în special încasării mai lente a veniturilor din taxe și impozite (-1,7 mld. Lei) și granturilor primite (-1,2 mld. Lei). La partea de cheltuieli ritmul de executare a bugetului de stat înregistrează întârzieri și mai însemnate, de ordinul a 5,5 mld. Lei, cele mai importante întârzierii fiind formate în domeniile servicii de stat cu destinație generală (-1,7 mld. Lei), servicii în domeniul economiei (-1,7 mld. Lei) și ocrotirea sănătății (-1 mld. Lei).  Sursa: http://www.infodebit.md/