Prognoza inflației pe termen mediu prevede o sporire a ratei inflației până la sfârșitul anului curent și revenirea în apropierea țintei spre sfârșitul orizontului de prognoză. Inflația medie va constitui 5,0% în anul 2019 și 5,9% în 2020. Decompoziția prognozei inflației denotă dominația componentelor prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază pe tot orizontul de prognoză. Prețurile reglementate vor avea un șoc temporar, în timp ce majorarea prețurilor la combustibili va fi una nesemnificativă. Datele se conțin în Raportul asupra inflației nr. 4, prezentat miercuri, 6 noiembrie, de guvernatorul BNM, Octavian Armașu.
Potrivit BNM, în trimestrul III 2019, rata anuală a inflației și-a continuat traiectoria ascendentă de la începutul anului curent, majorându-se de la 4,4 la sută în luna iunie 2019 până 6,3 la sută în luna septembrie 2019, pe fundalul unor presiuni din partea prețurilor la produsele alimentare și a celor reglementate, precum și al unor presiuni din partea cererii agregate. Dinamica ascendentă a prețurilor la produsele alimentare a fost determinată, preponderent, de majorarea costurilor și de condițiile meteorologice mai puțin favorabile pentru anumite culturi agricole. Rata anuală a prețurilor reglementate a trecut în teritoriu pozitiv ca urmare a creșterii tarifului la energia electrică în a doua jumătate a lunii august. Totodată, tendința de apreciere a monedei naționale a atenuat din presiunile menționate mai sus și, asociată cu traiectoria descendentă a prețurilor la petrol, a generat scăderea prețurilor la combustibili pe piața internă. Începând cu luna mai 2019, rata anuală a IPC s-a situat în cadrul intervalului țintei inflației. Rata medie anuală a inflației în trimestrul III 2019 a fost marginal superioară celei anticipate, fapt ce confirmă principalele ipoteze și concluzii aferente rundei de prognoză din luna iulie 2019. Conform estimărilor, traiectoria ascendentă a ratei anuale a IPC va continua în perioada următoare, fiind susținută, preponderent, de presiunile exercitate de cererea internă, dar și de majorarea costurilor. În acest sens, în trimestrul III 2019, rata anuală a prețurilor în industrie și-a continuat traiectoria ascendentă înregistrată în primele luni ale anului 2019, conturând astfel premise pentru creșterea unor subcomponente ale IPC în perioadele următoare.
Declinul economiei mondiale a continuat și în trimestrul III 2019, principalele provocări fiind tensiunile comerciale și geopolitice, incertitudinile privind Brexit-ul și modificarea cursului politicilor monetare în economiile avansate. SRF a diminuat, în ședințele din 31 iulie și 18 septembrie 2019, intervalul ratelor dobânzilor cu câte 0,25 p.p. până la nivelul de 1,75-2,0 la sută. De asemenea, Banca Centrală Europeană, în ședința din septembrie 2019, a menținut rata dobânzilor, însă a anunțat reluarea programului de achiziții de active începând cu noiembrie 2019. Presiunile asociate reducerii cererii mondiale și tensiunile comerciale au contribuit la scăderea în continuare a cotațiilor petroliere, chiar dacă temporar acestea au crescut sub presiunea atacurilor cu dronă la sondele petroliere din Arabia Saudită. Uniunea Europeană se confruntă cu o contractare semnificativă a sectorului de producere în Germania, dar și cu incertitudini sporite privind procesul de ieșire din UE a Regatului Unit al Marii Britanii.
În trimestrul II 2019, creșterea economică și-a continuat tendința ascendentă din perioadele precedente. Astfel, rata creșterii PIB a constituit 5,8 la sută, fiind cu 1,4 p.p. superioară celei din trimestrul I 2019 și valorii anticipate în cadrul rundei precedente de prognoză. În același timp, seria ajustată sezonier reflectă o majorare semnificativă și față de trimestrul I 2019. Accelerarea creșterii PIB a fost determinată, în mare parte, de activitatea investițională mai intensă. Totodată, similar trimestrului precedent, rolul consumului privat a rămas unul minor. Dinamica exporturilor în trimestrul II 2019 a exercitat un impact mai modest asupra activității economice comparativ cu cel de la începutul anului curent. În contextul unei cereri interne mai mari, pe fundalul creșterii investițiilor, dinamica anuală a importurilor a fost mai pronunțată comparativ cu trimestrul I 2019. În cadrul sectoarelor economiei naționale, construcțiile au crescut semnificativ, exercitând cel mai mare impact asupra dinamicii PIB. Totodată, comerțul intern și industria continuă să exercite un impact puternic asupra evoluției activității economice. Indicatorii operativi disponibili conturează precondiții pentru continuarea creșterii economice și în trimestrul III 2019. În acest sens, pe de o parte, în perioada iulie-august 2019, volumul producției industriale, cifra de afaceri la întreprinderile specializate în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, precum și la întreprinderile prestatoare de servicii au crescut esențial față de perioada similară a anului precedent. Pe de altă parte, evoluțiile negative aferente transportului de mărfuri și volumului mărfurilor exportate, dar și unele premise pentru producția agricolă conturează o creștere economică, deși pozitivă, dar mai modestă comparativ cu trimestrul II 2019. Cu referire la evoluțiile din piața muncii, în anul 2019, în metodologia cercetării „Ancheta forței de muncă” au fost operate unele modificări care complică interpretarea datelor, și anume delimitarea informației cu privire la ciclul economic.
În trimestrul III 2019, dinamica anuală a veniturilor bugetului public național a urmat o traiectorie ascendentă, în creștere cu 6,3 la sută față de perioada similară a anului 2018. Cheltuielile bugetului public național, de asemenea, au înregistrat o dinamică pozitivă, în creștere cu 8,6 la sută față de perioada similară a anului 2018. Totodată, conjunctura pieței a menținut ratele dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat alocate, care pe parcursul trimestrului III 2019 au avut evoluții stabile pe toate tipurile de scadență.
În trimestrul de referință, lichiditatea excesivă a constituit 5,4 miliarde lei, fiind în descreștere față de trimestrul precedent cu 0,09 miliarde lei, ca rezultat al creșterii soldului creditelor în sectorul bancar.
Agregatele monetare au înregistrat în trimestrul III 2019 o dinamică pozitivă în termeni anuali, în mare parte, ca urmare a modificării banilor în circulație și depozitelor la vedere atât în lei, cât și în valută.
Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în ședința din 31 iulie 2019 a hotărât să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară cu 0,5 p.p., până la 7,5 la sută anual.
Ratele medii ale dobânzilor acceptate de către băncile licențiate la credite și-au continuat trendul descrescător. Ratele medii ale dobânzii aferente soldului depozitelor atât în moneda națională, cât și în valută au înregistrat creșteri nesemnificative.
În runda curentă de prognoză aproape toate valorile prognozate privind evoluția mediului extern au fost diminuate, reflectând temperarea sincronizată și sistematică a economiei mondiale. Astfel, presiunile dezinflaționiste aferente cererii externe se mențin în continuare și probabilitatea unor șocuri de creștere temporară a cotațiilor internaționale este mai mică comparativ cu runda precedentă de prognoză.
Rata anuală a inflației va atinge maximul de 8,0 la sută în trimestrul IV 2019, după care se va diminua continuu până sfârșitul anului 2020 și, ulterior, se va stabiliza în proximitatea țintei inflației spre sfârșitul orizontului de prognoză (nivelul minim de 4,3 la sută în trimestrele I și III 2021). Începând cu primul trimestru de prognoză, inflația va urca peste limita superioară și se va plasa în afara intervalului pentru două trimestre consecutive. În trimestrul III 2020, rata anuală a inflației va reveni în interval și se va menține aici până la sfârșitul orizontului de prognoză. Inflația de bază va spori până la sfârșitul anului curent, după care se va diminua continuu până la sfârșitul orizontului de prognoză. Ritmul anual de creștere a prețurilor produselor alimentare va spori semnificativ la finele anului curent, ulterior va descrește până la finele anului viitor, după care, spre finele orizontului de prognoză, se va menține relativ constant. Ritmul anual al prețurilor reglementate va înregistra creșteri relativ mici pe întregul orizont de prognoză, va crește ușor în anul curent și în prima jumătate a anului viitor, după care va descrește în trimestrul I 2021, ulterior, va crește ușor spre finele orizontului de prognoză. Prețurile la combustibili vor stagna efectiv, cu excepția situației de la începutul anului viitor.
Cererea agregată, deși în diminuare, va fi proinflaționistă pe parcursul anului curent și dezinflaționistă începând cu trimestrul I al anului viitor.
Condițiile monetare reale vor manifesta un caracter restrictiv asupra cererii agregate pe întreaga perioadă de prognoză.
Prognoza actuală a inflației este similară celei anterioare pentru primul trimestru de prognoză și inferioară pentru restul perioadei comparabile, cu excepția situației de la sfârșitul perioadei. Inflația de bază a fost revizuită în sens descendent pe întregul orizont de prognoză. Ritmul anual al prețurilor produselor alimentare a fost revizuit în sens ascendent pentru întreaga perioadă comparabilă, cu excepția trimestrelor II și III 2020, unde a fost ușor diminuată. Prognoza actuală a prețurilor reglementate este inferioară pentru întreaga perioadă comparabilă. Prognoza ritmului anual al prețurilor la combustibili a fost revizuită semnificativ în sens descendent pentru întreaga perioadă comparabilă.
