Interlic.md

Guvernul Chicu a împlinit o lună de când a fost instituit. Premierul s-a manifestat destul de activ în fața propriului cabinet de miniștri, dar și în societate. Totodată, există mai multe controverse privind activitatea acestuia. La momentul instituirii s-a încercat de a convinge societatea că este un Guvern de tehnocrați. Dacă ne uităm la lista miniștrilor vedem că executivul are acoperire politică, pentru că majoritatea miniștrilor sunt persoane apropiate președintelui Igor Dodon. O bună parte dintre acestea au fost consilierii președintelui pe diferite domenii, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.

Activitatea Guvernului Chicu trebuie de analizat din perspectiva tehnocrată, așa cum s-a declarat acest executiv, dar, în mod special, aspectele activității lui politice. Șeful cabinetului de miniștri încearcă să ne convingă că prestația lui este una tehnocrată și nu politică. Aspectul tehnocrat, premierul încearcă să-l exemplifice prin diferite inițiative și angajamente asumate pe domeniul social și economic, care prevăd înlesniri pentru anumite categorii de populație și dezvoltarea a mai multor programe social-economice.

„Din momentul anunțării inițiativelor sociale apare întrebarea cât sunt ele de realizabile. Pentru că la adoptării bugetului s-a constatat o creștere a deficitului bugetar cu peste un miliard de lei în comparație cu bugetul elaborat de Guvernul Sandu. În prezent acesta este de peste 7 miliarde de lei. Or, precedentul Guvern urma să acopere deficitul bugetar din sursele externe, preponderent venite din UE”, afirmă Tăbârță.

Actualul program al Guvernului are un și puternic aspect electoral. Programul este pentru un an, până în anul 2020, ceea ce a provocat mai multe suspiciuni că actualul premier are drept angajament de a-i asigura condițiile necesare pentru un nou mandat președintelui Dodon.

Potrivit analistului, din punct de vedere al funcționalității instituționale a Guvernului apar mai multe nedumeriri, pentru că s-a instituit o practică anormală când premierul vine la președinție în ficare zi de luni și primește indicații. Or, Republica Moldova este republică parlamentară, iar prim-ministrul este principala persoană executivă în stat. În timp ce instituția prezidențială este un simbolică cu atribuții limitate, care trebuie să garanteze respectarea Constituției. În prezent avem o practică mixtă similară cu cea din perioada comunistă și a conducerii lui Plahotniuc. Președintele Voronin avea practica să cheme principalele persoane în stat pentru a le da indicații. Însă atunci această practică era explicată prin faptul că PCRM deținea o majoritate confortabilă în Parlament, iar președintele Voronin avea o autoritate mare în partid și, prin ricoșeu, Voronin avea autoritate asupra tuturor instituțiilor. În perioada PCRM, Republica Moldova era la fel o republică parlamentară, însă datorită majorității din Parlament, țara a funcționat după logica republicii prezidențiale. La rândul său, Plahotniuc la ședințele de partid ale PDM dădea indicații prim-ministrului și miniștrilor ce trebuie ei să facă.

Președintele Dodon vrea să readucă aceste practici în prim planul vieții politice. Însă trebuie să luăm în considerare că PSRM nu are majoritatea parlamentară pe care o avea cândva PCRM. Din punct de vedere al funcționării instituționale a statului, subordonarea Guvernului Președinției nu este o practică normală, care ar aduce bile albe actualului șef al Guvernului. Mai ales când se vorbește independența tehnocrată a actului executiv. Totodată, instituirea acestei practici de relație instituțională între Guvern și Președinție alimentează suspiciunile că Executivul are minerea să-i asigure încă un mandat președintelui Igor Dodon.

Un aspect important al actualului Guvern este politica externă, care încearcă să ne convingă că promovează o politică echilibrată. Dar deocamdată se întrezărește doar filiera estică. Relația cu partenerii europeni rămâne un handicap. Am avut acea vizită fulger a premierului la Moscova. De fapt, s-a așteptat căderea Guvernului Sandu ca după instituirea noului executiv să avem această vizită cu caracter economic în Federația Rusă, în timpul căreia s-a discutat despre  controversatul credit de 500 mil USD. Deocamdată nu este clar ce se discută în subsolurile relației Republicii Moldova cu Federația Rusă. Sunt mai multe aspecte neclare și în ceea ce privește subiectul aeroporturilor și a portului Giurgiulești. Din punct de vedere al intereselor strategice ale statului, construirea aeroportului din Ciadîr-Lunga provoacă multe semne de întrebare. La fel și cedarea portului Giurgiulești unor businessmeni ruși.

„În același timp, Guvernul Chicu are anumite deficiențe de comunicare și de credibilitate cu partenerii europeni. Nu este clară relația cu România, în contextul în care comunicatul emis de Ministerul de Externe de la București este unul dur la adresa Republicii Moldova. Ba mai mult, nu este deloc în favoarea Chișinăului, iar ceea ce a vociferat România este, în linii  mari, și poziția UE în raport cu Chișinăul la ora actuală”, a precizat Ion Tăbârță.

Un aspect al politici externe este relația cu Ucraina. Așteptăm vizita premierului la Kiev, care este una foarte importantă pentru Republica Moldova. Faptul că din delegație nu face parte Ministrul Apărării provoacă anumite semne de întrebare. Mai ales că anterior acesta a făcut niște declarații scandaloase cu privire la conflictul din estul Ucrainei. De aceea, premierul va trebui să convingă partenerii ucraineni că reprezintă o instituție independentă în dialogul cu Kievul și nu îndeplinește anumite comenzi ale președinției. În context, și președintele Igor Dodon are o relație deficitară cu Kievul, la fel din cauza unor declarații hazardate în raport cu anexarea Crimeii de către Federația Rusă.

În concluzie, Ion Tăbârță se întreabă, dacă premierul Ion Chicu este unul tehnocrat sau conduce o instituție subordonată președinției. Dacă Chicu vrea să ne convingă că are drept scop rezolvarea problemelor cu caracter social și economic, trebuie să se distanțeze de relația cu președinția și să impună un dialog instituțional clar, în limitele prevederilor constituționale. Este vorba de prerogativele președinției și ale cabinetului de miniștri în raportul designului instituțional al Republicii Moldova. Dacă dânsul nu va reuși să facă acest lucru, certitudinea, că are misiunea să-i asigure un nou mandat lui Igor Dodon, va fi una din ce în ce mai clară.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.