Interlic.md

Cât de reală ar fi redirecționarea spre investiții în economie a unei bune părți din rezervele valutare ale țării?

Înainte de toate, voi menționa că nivelul actual al activelor oficiale de rezervă - aproape 3,053 mld dolari SUA – corespunde tuturor criteriilor de suficiență și asigură circa 4.7 luni de importuri prognozate de mărfuri și servicii (nivelul minim recomandat este 3 luni). Aceasta acoperă integral datoria publică externă pe termen scurt și, în acest fel, susține credibilitatea Republicii Moldova pe plan internațional.

Pentru un răspuns explicit, voi concretiza ce reprezintă activele oficiale de rezervă. Acestea sunt activele pe care Banca Națională le poate utiliza și controla în orice moment pentru a susține balanța de plăți, pentru a gestiona cursul de schimb prin intervenție în piață, pentru a menține încrederea în moneda națională și în economia națională în general. Totodată, să nu uităm că nivelul rezervelor internaționale influențează capacitatea unei economii de a atrage împrumuturi externe. Scăderea rezervelor se răsfrânge negativ asupra economiei, afectează ratingul de țară al Republicii Moldova și încrederea investitorilor străini.

Potrivit Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, rezervele internaționale sunt menținute de Banca Națională la un nivel adecvat pentru realizarea politicii monetare și valutare a statului. În acest sens, BNM în concordanță cu practicile internaționale, apreciază suficiența rezervelor internaționale prin prisma mai multor indicatori: acoperirea unei perioade adecvate de import, gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, a masei monetare etc.

În prezent, nivelul de rezerve este unul adecvat pentru sustenabilitatea viitoare a rezervelor internaționale. Astfel, utilizarea unei părți din rezervele internaționale, cu o ulterioară conversie a acesteia în moneda națională și majorare a cheltuielilor în economie, ar prejudicia considerabil obiectivul fundamental al BNM - asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. Ca urmare, Republica Moldova s-ar confrunta cu o inflație cu impact negativ asupra economiei.

Totodată, asemenea operațiuni contravin legislației în vigoare, potrivit căreia Banca Națională nu poate acorda asistență financiară statului.

Exista sau nu posibilitatea ca, în condițiile în care ar fi suspendată finanțarea externă a Republicii Moldova, Guvernul să poată utiliza anumite fonduri din rezerva valutară a tarii?

La această întrebare, practic, am răspuns mai sus. Voi menționa că legea interzice creditarea statului. Legea spune că „Banca Națională nu va acorda împrumuturi şi garanţii sub orice formă statului sau organelor acestuia, inclusiv prin procurarea pe piaţa primară a valorilor mobiliare de stat sau prin acordarea de credite overnight”.  Asta deoarece rezervele valutare acoperă și banii în circulație, iar dacă vom credita statul din resursele respective, vom avea în circulație bani neacoperiți, ceea ce va afecta stabilitatea prețurilor. Or tocmai asigurarea şi menținerea stabilității prețurilor este obiectivul fundamental al Băncii Naționale.

În ce măsura ultima decizie de politică monetară a BNM, prin care rata de bază a fost redusă cu 2 p.p., pune în evidență capacitatea băncii centrale de a lua decizii independente? A fost sau nu influențată această decizie de presiuni din exterior, inclusiv politice?

Ultima decizie de politică monetară a Băncii Naționale reflectă întocmai prognoza noastră anterioară referitor la evoluția inflației. Totodată, voi menționa că banca centrală a anunțat de mai multe ori despre necesitatea ajustării politicii monetare în direcția unei relaxări spre finele anului curent. Și asta pentru că în 2020 se așteaptă o reducere a inflației. Decizia a fost votată unanim în Comitetul executiv și a avut drept scop de a menține inflația în intervalul de variație al țintei de 5,0 la sută, ceea ce constituie o situație optimă pentru dezvoltarea economiei naționale.

Toate deciziile de politică monetară au la bază o analiză complexă a situației macroeconomice, inclusiv scenarii rezultate din mai multe modele matematice. Prin urmare, nu pot fi invocate eventuale presiuni politice. Banca Națională este o instituție independentă și va continua să dea dovadă de profesionalism și să dezvolte sectorul financiar-bancar pentru a-l face mai stabil și de încredere.

 
Când Banca Națională planifică să treacă de la prognozarea inflației la țintirea acesteia? Este, în general, capabilă BNM (la etapa actuală de dezvoltare a economiei și a sistemului politic din Republica Moldova) să treacă de la declarațiile despre intenția de a menține stabilitatea prețurilor la o garantare reală a faptului că ritmurile inflației nu vor devia mai mult decât este prevăzut?

Însăși ultima decizie de politică monetară, prin diminuarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt până la 5,5 la sută anual, reflectă un răspuns la întrebarea dumneavoastră.

Așa cum am spus mai sus, această decizie a avut drept scop menținerea inflației în coridor, alături de stimularea activității economice interne.

Pentru anul 2020, este examinată oportunitatea diminuării potențiale, în continuare, a valorii instrumentelor de politică monetară. Această oportunitate vizează crearea condițiilor monetare capabile să mențină inflația în intervalul de variație de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută pe termen mediu. Astfel, prin țintirea inflației BNM atinge stabilitatea prețurilor.

 
Conducerea BNM declara recent că „după reformarea profundă a sistemului financiar-bancar din ultimii trei ani, a venit timpul dezvoltării pieței financiare”. Unul dintre cele mai dinamice instrumente pe piața financiară internațională sunt platformele de crowdfunding (lending, investment), prin care cetățenii și startup-urile au acces la finanțare. În R. Moldova, aceste platforme fac primii pași și se confruntă cu blocaje în reglementare. Totodată, noul proiect de lege privind OCN va bloca în totalitate funcționarea acestor platforme în Moldova. Ce acțiuni planifică BNM pentru a depăși acest blocaj și să stimuleze dezvoltarea platformelor de crowdlending și crowdinvesting?

Banca Națională susține intermedierea financiară și dezvoltarea pieței de creditare bancară, iar segmentul de creditare nebancară este supravegheat și reglementat de Comisia Națională a Pieței Financiare. Voi menționa că operarea platformelor de crowdfunding bazate pe împrumuturi sau investiții reprezintă o sferă nouă de activitate.  Soluțiile de finanțare alternativă își fortifică pozițiile în economiile dezvoltate și orientate spre inovații, o asemenea dezvoltare se datorează răspândirii modelului de economie participativă care creează oportunități de a dispune mai eficient și mai liber de „produsele” comunității, chiar și de banii acestora. Asemenea modele de afaceri prezintă avantaje, dar și riscuri.

În condițiile mandatului deținut, Banca Națională este limitată în ceea ce ține de acțiuni de stimulare a dezvoltării platformelor de crowdlending și crowdinvesting. Totuși, în limita atribuțiilor sale, Banca Națională a Moldovei a creat un grup de lucru interdepartamental care analizează evoluțiile pe plan internațional și național în domeniul crowdfunding-ului.


Cum evaluează BNM, în calitate de acționar principal al Depozitarului Central UNIC (DCU), rezultatele preliminare ale activității DCU și care sunt provocările pentru perioada următoare?

Rezultatele obținute de Depozitarul Central Unic vorbesc de la sine. DCU a fost creat în aprilie 2018. În doar patru luni de la fondare, în iulie 2018, DCU a reușit să inițieze operațiuni cu valori mobiliare de stat și instrumentele BNM.  Din mai 2019, DCU a lansat operațiunile cu valorile mobiliare emise de societățile pe acțiuni. A fost asigurată conexiunea cu societățile de investiții nebancare și bursa de valori, astfel încât toate operațiunile bursiere sunt decontate de DCU.

În aceeași perioada, DCU a recepționat registrele băncilor și companiilor de asigurări,  pentru care se oferă întregul spectru de servicii, începând de la extrasele din cont și listele acționarilor și până la decontarea tranzacțiilor încheiate în afara bursei. În lunile noiembrie-decembrie 2019, DCU a recepționat alte circa 60 de registre ale companiilor admise spre tranzacționare la bursă. Ca urmare, dispare necesitatea de a efectua transferul valorilor mobiliare din sistemele societăților de registru în sistemele de decontare – o procedură anacronică, care dura câteva zile și se efectua printr-un schimb de documente pe suport de hârtie.

Au fost optimizate mecanismele de executare a operațiunilor cu instrumente financiare. Decontările și plățile sunt automatizate. Este asigurat un nivel înalt de securitate și continuitate. Băncile și societățile de investiții nebancare au posibilitatea să efectueze operațiuni on-line, la distanță. Investitorii pot beneficia de anumite servicii atât la ghișeul DCU, cât și la oficiile băncilor și societăților de investiții nebancare.

Dacă e să vorbim de provocări, unul din obiectivele-cheie ale DCU este stimularea pieței de capital și extinderea operațiunilor cu valori mobiliare. Beneficiile oferite DCU trebuie să fie resimțite de participanții pieței, de societățile pe acțiuni și de investitori. Doar în acest caz va crește interesul față de investițiile în instrumente financiare.

Proiectele de viitor ale DCU sunt la fel de ambițioase. În primul rând, urmează a fi instituite conexiuni cu depozitari centrali din străinătate. Acest fapt va facilita semnificativ investițiile străine în valorile mobiliare emise în Republica Moldova. În al doilea rând, este planificată crearea unei platforme pentru investitorii privați, care va permite, spre exemplu, ca orice cetățean al țării să procure valori mobiliare de stat. Și nu în ultimul rând, DCU va continua să îmbunătățească mecanismele de decontare și de interacțiune cu participanții pieței, așa încât orice investiție în instrumente financiare să fie efectuată repede, în condiții de maximă siguranță și la prețuri scăzute.

 
Cum evaluați șansele agenților economici, care au deținut surse financiare în conturile curente la INVESTPRIVATBANK, de a le recupera, cel puțin, parțial, având în vedere că în cei zece ani de implementare a procedurii de faliment, o parte semnificativă din proprietatea băncii a fost vândută, iar agenților nu le-au fost returnate nicio parte din mijloace?

Procesul de lichidare a BC „INVESTPRIVATBANK” S.A. este la etapa de finalizare. Potrivit informațiilor șiprognozelor prezentate de lichidatorul BC „INVESTPRIVATBANK” S.A. în proces de lichidare, mijloacele ce, eventual, vor fi încasate în urma valorificării activelor rămase, ar putea fi insuficiente pentru onorarea integrală a clasei de creanțe „credite acordate băncii după numirea lichidatorului”, care în prezent se achită conform ordinii priorităților stabilite prin Legea instituțiilor financiare. Actualmente, banca în lichidare achită creanțele către Ministerul Finanțelor, având în vedere că ministerul a subrogat Banca de Economii S.A. în relațiile cu BC „INVESTPRIVATBANK” S.A. conform Legii privind unele măsuri suplimentare de asigurare a stabilității financiare din 30.09.2011.

 
Cât de posibiul e ca în anul 2020 BNM să înainteze băncilor licențiate cerințe de majorare a capitalului social? Cum guvernatorul BNM argumentează raționalitatea unei asemenea acțiuni din partea regulatorului sau, dimpotrivă, a menținerii capitalului  social la nivelul actual?

În prezent, conform prevederilor Legii privind activitatea băncilor și Regulamentului cu privire la licențierea băncilor şi sucursalelor băncilor din alt stat, mărimea capitalului minim necesar este de 200.0 mil. lei.

De menționat că deținerea nivelului minim de capital este o cerința pentru acordarea și menținerea licențelor băncilor. Capitalul care reflectă acoperirea riscurilor la care sunt expuse băncile este valoarea fondurilor proprii și indicatorul rata fondurilor proprii (calculat ca raport dintre fondurile proprii și cuantumul expunerii la risc) reflectând capacitatea băncilor de absorbție a riscurilor.

La situația din 30.11.2019, mărimea fondurilor proprii variază de la 213.6 mil. lei până la 3060.6 mil. lei, iar rata fondurilor proprii pe sectorul bancar este de 25.9 la sută, depășind cu mult limita minimă admisibilă de 10 la sută. Aceasta variază la bănci între 19.5 la sută și 55.7 la sută. Toate băncile respectă atât limita ratei fondurilor proprii totale, cât și rata fondurilor proprii luând în considerație amortizoarele de capital necesare pentru a preveni și atenua riscul macroprudenţial sau riscul sistemic.

Astfel, în prezent nu se observă o necesitate a majorării nivelului minim de capital, însă este necesar ca acesta să fie gestionat corect de către bănci, inclusiv prin utilizarea rațională a procesului intern de adecvare a capitalului.

 
Care este scenariul următor al regulatorului în legătură cu vinderea acțiunilor FinComBank și Energbank? Prevede oare acesta reducerea prețului acțiunilor, posibilitatea achiziționării de către investitorii străini care va necesita permisiunea BNM, răscumpărarea de către emitenți sau retragerea licenței?

Intervenția BNM la această etapă se referă la supravegherea procesului, examinarea cererilor aferente prelungirii termenelor de înstrăinare în cazul cumulării prevederilor legale în acest sens, și după caz, examinarea seturilor depuse de către eventuali achizitori potențiali, în scopul eliberării aprobării prealabile a achiziționării acestor acțiuni.

În cazul în care acțiunile respective nu vor fi înstrăinate de către acționari și ulterior de către bancă (acțiunile nou-emise), urmează a fi aplicate prevederile Legii privind activitatea băncilor.

În prezent, există investitori interesați de procurarea acțiunilor băncilor respective. Suntem în proces de examinare. 


În bugetul pentru anul 2020 granturilor și împrumuturilor externe le revin 10,07 mld lei. Resursele respective vor duce la o majorare semnificativă a rezervelor valutare ale BNM, care vor necesita să fie convertite și utilizate pentru finanțarea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii. În mod indirect, acest fapt va duce la majorarea masei monetare, care va crea presiuni inflaționiste. Ce va aplica regulatorul pentru atenuarea acestora, în afară de rata de bază și rezervarea obligatorie?

Banca Națională stabilește și promovează politica monetară și valutară în scopul realizării obiectivului său fundamental - asigurarea și menținerea stabilității prețurilor. În acest sens, banca centrală implementează regimul țintirii directe a inflației, conform Strategiei politicii monetare a BNM pe termen mediu. Potrivit documentului, ținta inflației, calculată în baza indicelui prețurilor de consum, este de 5% anual cu o posibilă deviere de +/- 1.5 puncte procentuale.

Atingerea țintei se realizează prin utilizarea instrumentului principal de politică monetară – operațiunile de piață deschisă. În același timp, BNM utilizează instrumente auxiliare de politică monetară precum: facilitățile permanente, norma rezervelor obligatorii și intervențiile pe piața valutară. Totodată, deciziile de politică monetară ale BNM se bazează pe următoarele elemente-cheie: proiecția inflației și economiei naționale bazată pe modele cantitative , prognoza prețurilor reglementate și factorilor determinanți ai inflației, conjunctura economică internațională și analiza condițiilor monetare reale, inclusiv a ratelor dobânzilor și agregatelor monetare, analiza piețelor monetară, valutară, a politicii fiscale și bugetare etc., precum și pe alte elemente care pot influența procesul inflaționist.

Astfel, în cadrul politicii monetare aplicat de BNM, pe parcursul anului calendaristic sunt efectuate patru runde trimestriale de prognoză a inflației. În baza prognozei inflației, Comitetul executiv al BNM adoptă deciziile de politică monetară pe care le publică în ziua adoptării. Între aceste runde, există încă patru ședințe ale Comitetului executiv al BNM cu privire la promovarea politicii monetare ce vizează Calendarul ședințelor CE a BNM cu privire la promovarea politicii monetare.

În acest fel, BNM monitorizează și anticipează evoluțiile macroeconomice interne și cele externe, riscurile și incertitudinile asociate evoluției inflației pe termen scurt și mediu, și, prin aplicarea la momentul oportun a instrumentelor de politică monetară, își realizează mandatul său  legal – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Se constată o creștere exponențială a împrumuturilor pentru imobil și de consum. În 2009 creditele de consum constituiau 1 miliard de lei, iar în 2019 acestea însumează deja 5 miliarde de lei.  Acum zece ani suma creditelor noi acordate de bănci era de 104 milioane de lei, iar în doar 9 luni ale 2019 suma creditelor noi acordate de bănci a depășit 2,6 miliarde de lei. În ce măsură prezintă un risc de supra-îndatorare această creștere a creditării persoanelor fizice? Există plăți restante și cum sunt gestionate? Credeți că în cazul creșterii supra-îndatorării persoanelor fizice ar fi cazul adoptării unei legi privind insolvabilitatea persoanelor fizice?

Creșterea creditării ipotecare este, sub multe aspecte, un lucru benefic. Înainte de toate, prin faptul că permite multor familii să locuiască de pe acum în propriile locuințe. Dar, desigur, o creștere exagerată a creditării în domeniu și o eventuală relaxare a standardelor de creditare poate duce la un nivel înalt de îndatorare a gospodăriilor. Totuși în Republica Moldova ponderea în PIB a creditelor acordate este relativ mică  - 20.08%  în trimestrul II 2019  - în comparație cu țările în curs de dezvoltare (60-70%) și cele dezvoltate (aproximativ 100%).

În ultima perioadă se înregistrează o creștere a creditelor acordate pentru procurarea sau construcția imobilului și a creditelor de consum. Dacă analizăm dinamica creditelor pe ramuri pe parcursul a zece luni ale anului 2019, constatăm că majorarea portofoliului de credite pe sector bancar (+4,568.7 mil. lei) se datorează în mare parte creșterii portofoliului creditelor acordate pentru procurarea sau construcția imobilului cu 1,942.1 mil. lei (49.2 la sută) și a creditelor de consum cu 1,520.4 mil. lei (29.7 la sută).

Voi preciza că momentan calitatea acestor credite este favorabilă. Creditele acordate pentru procurarea sau construcția imobilului și creditele de consum clasificate în categorii neperformante dețin ponderi mici în total credite acordate în ramurile respective -  2.5 la sută și respectiv 3.9 la sută față de rata totală a creditelor neperformante de 10 la sută.

Calitatea creditelor sunt monitorizate de către BNM în cadrul procesului de supraveghere a băncilor.

Instituțiile financiare internaționale prognozează pentru anul viitor o criză financiară la nivel  mondial, dar și la cel regional,  o recesiune și reducerea consumului. Cum apreciați eventualele consecințe ale acesteia pentru moneda națională, nivelul inflației și ce măsuri intenționați să întreprindeți în legătură cu acest fapt?

Banca Națională, după cum știți, a realizat o agendă de reforme rezultative menite să facă băncile mai rezistente în fața riscurilor, inclusiv în situații de criză. Astfel, a fost creat un cadru nou privind cerințele de capital, gestiunea riscurilor, guvernanța corporativă etc.

Așadar, în prezent, băncile pot să reziste la șocurile financiare și să continue să-și îndeplinească funcția principală în economie, cea de intermediere financiară.

Suplimentar, BNM, în aria atribuțiilor sale, este în proces de consolidare a funcției de menținere a stabilității financiare prin prevenirea și atenuarea riscurilor de natură sistemică. În acest sens, au fost constituite amortizoare de capital - cerințe suplimentare de capital pentru bănci menite să absoarbă eventuale pierderi din provenite din materializarea riscurilor sistemice structurale și ciclice.

De asemenea, în 2019 a devenit funcțional Comitetul Național de Stabilitate Financiară după reorganizarea efectuată urmare aprobării legii cu privire la activitatea acestuia. Comitetul respectiv a fost creat în scop de coordonare a realizării politicii macroprudenţiale, de prevenire, reducere sau eliminare a riscurilor care amenință stabilitatea financiară la nivel de sistem, precum și de gestionare a situațiilor de criză financiară sistemică.

În acest fel, cadrul și instrumentarul pentru prevenirea și gestionarea crizelor financiare a fost îmbunătățit. Astfel, Banca Națională analizează și evaluează permanent riscurile care ar putea periclitata stabilitatea sistemului bancar, în vederea aplicării instrumentelor și măsurilor anticipative pentru prevenirea  materializării riscurilor în sistemul financiar.

Microcreditarea. Se atestă o rată tot mai mare de îndatorări. Dacă se prevede sau, cel puțin, cum ar putea fi restricționată într-un oarecare mod activitatea companiilor de microcreditare, astfel încât să fie evitată incapacitatea de plată a populației?

Banca Națională analizează și monitorizează atent situația creditării populației în aria atribuțiilor sale. Totuși Organizațiile de Creditare Nebancară (organizațiile de microfinanțare și companiile de leasing financiar) sunt reglementate și supravegheate de Comisia Națională a Pieței Financiare. În prezent, CNPF a elaborat un proiect pentru modificarea unor legi, care include prevederi ce au drept scop protejarea consumatorilor - persoane fizice de riscul de supraîndatorare. Proiectul prevede, între altele, măsuri referitoare la:

limitarea costurilor totale ale creditului nebancar sau leasing financiar în mărime care să nu depășească valoarea debursată conform contractului respectiv;
pentru împrumuturile în valoare de până la 50 mii lei (acordate persoanelor fizice consumatori), interzicerea:
  - efectuării schimbărilor clauzelor contractuale respective care ca efect măresc obligația pecuniară inițială a consumatorului respectiv;
  - încheierii oricăror alte acte juridice cu același debitor care ca efect măresc obligația pecuniară totală a acestuia, până la stingerea obligației de rambursare a creditului nebancar curent și expirarea a cel puțin 10 zile lucrătoare de la această acțiune.
reglementarea de către CNPF a creditării responsabile, inclusiv privind condițiile și modul de evaluare a capacității clientului de rambursare a creditului nebancar și/sau leasing financiar, gradul de acoperire cu gaj, criterii aferente raportului serviciului datoriei la venitul debitorului;
introducerea și creșterea semnificativă a sancțiunilor pecuniare asupra OCN, astfel încât acestea să fie „eficiente, proporționale și cu caracter de descurajare”.
Conform CNPF, propunerile au drept scop protejarea consumatorilor - persoane fizice de riscul de supraîndatorare, de exemplu, prin limitarea dreptului OCN de a „renegocia” în dezavantajul clientului condițiile contractuale (mecanismului de „rollover”), care duc la o supraplată continuă a acestuia față de OCN.


Recent subiectul blocării conturilor unor agenți economici din regiunea transnistreană în băncile din R. Moldova a trezit mai multe semne de întrebare în spațiul public. Ulterior, BNM a venit cu unele explicații și asigurări că pentru cei care respectă legea nu sunt aplicate sancțiuni. Ne puteți detalia subiectul și concomitent să ne spuneți dacă au fost transmise mesaje sau solicitări ca sistemul bancar din regiunea separatistă să fie integrat cu cel al autorităților constituționale de la Chișinău?

În contextul procesului de reintegrare a Republicii Moldova, chestiunile care vizează domeniul bancar sunt discutate în cadrul subgrupurilor de lucru pentru probleme bancare, din care fac parte reprezentanți atât de la Chișinău, inclusiv din partea Băncii Naționale a Moldovei, cât și de la Tiraspol. Este important de menționat că din partea Chișinăului, coordonarea activității acestui subgrup de lucru este asigurată de către Biroul politici de reintegrare din cadrul Cancelariei de Stat a Republicii Moldova.

Astfel, Banca Națională a Moldovei  promovează și va continua să promoveze activ dezvoltarea unui sistem bancar stabil, sigur și puternic, în strictă conformitate cu legislația Republicii Moldova și în corespundere cu cele mai bune practici internaționale.

Cât despre conlucrarea băncilor licențiate din Republica Moldova cu agenții economici, inclusiv cu cei din stânga Nistrului, voi reitera că băncile își tratează clienții în mod echitabil, singura condiție fiind respectarea legislației.

 
Interviul a fost realizat în baza întrebărilor adresate de către instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova, urmare solicitării BNM.