Interlic.md

Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” a prezentat astăzi în cadrul unui eveniment public rezultatele studiului cu privire la fenomenul evaziunii fiscale în Republica Moldova și măsurile de combatere a acestuia în baza abordărilor comportamentale. Studiul a fost elaborat în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța). Evenimentul și-a propus să prezinte o serie de recomandări de politici pentru diminuarea evaziunii fiscale în Republica Moldova și să prezinte o analiză comparativă a rezultatelor experimentelor economice desfășurate în Republica Moldova și Franța pentru a releva modul în care diferă factorii psihologici care stau în spatele deciziilor luate de respondenți.

Vadim Gumene, director de program în cadrul Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susține că „deși din anul 2000 amploarea economiei tenebre în Republica Moldova a scăzut de la nivelul de 34.6% până la 20.6%, din 2007 observăm o dinamică îngrijorătoare întrucât acesta parte a economiei neobservate are un impact negativ nu doar asupra încasărilor fiscale, ci și asupra Produsului Intern Brut și altor indicatori macroeconomici”.

Pentru a înțelege mai bine factorii de bază care determină evaziunea fiscală, Expert-Grup, în parteneriat cu Academia de Studii Economice a Moldovei și laboratorul de economie experimentală din Montpellier (Franța) au organizat o serie de experimente economice în Moldova și Franța, cu participarea a peste 500 de persoane din ambele țări. Rezultatele experimentelor relevă faptul că amenzile și controalele fiscale, de fapt, nu au impact esențial asupra combaterii evaziunii fiscale. În schimb, statul ar trebui să se concentreze pe promovarea conformării voluntare prin diseminarea informației pozitive privind conformarea fiscală, fapt ce s-a dovedit a avea un efect pozitiv asupra participanților la experiment (oamenii care observă că ceilalți membri din comunitate plătesc impozite, tind și ei să plătească impozite). Totodată, este oportună implementarea mecanismului avertizorilor de integritate (eng: whistleblowing), prin încurajarea cetățenilor să raporteze autorităților fiscale evaziunea fiscală observată sau suspectată. În general, experimentele au combătut argumentul deseori invocat privind moralitatea fiscală scăzută în Moldova și „specificul național” în acest sens. De fapt, comparativ cu Franța, oamenii din Moldova sunt dispuși să respecte legislația fiscală, singura condiție fiind ca instituțiile să fie funcționale și legitime. Prin urmare, pe termen lung, autoritățile publice ar trebui să se axeze pe îmbunătățirea calității instituțiilor prin sporirea transparenței în alocarea resurselor publice, implementarea instrumentelor de luare colectivă a deciziilor pentru a ține cont de preferințele cetățenilor și, nu în ultimul rând, reducerea corupției și promovarea integrității în spațiul public.

Adrian Lupușor, directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” susține că „până în prezent, politicile de combatere a evaziunii fiscale nu au luat în considerație în măsura necesară factorii comportamentali/psihologici care explică deciziile individuale ale oamenilor să practice evaziune fiscală. Prin urmare, venim cu o perspectivă nouă și un cadru analitic inovativ asupra fenomenului evaziunii fiscale prin explicarea acestuia din perspectiva comportamentală, în baza experimentelor economice organizate în premieră în Republica Moldova. În plus, studiul vine cu o serie de recomandări de politici în acest sens”.