Interlic.md

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat miercuri, 25 martie 2020, în premieră în regim on-line o videoconferință dedicată analizei impactului virusului de tip nou COVID-19 asupra Republicii Moldova.

La dezbatere au participat reprezentanți stabiliți în Republica Moldova și în străinătate, ai societății civile, analiști în domeniul financiar-economic, reprezentanții asociațiilor de afaceri din Republica Moldova și ai autorităților naționale. În intervențiile lor ei s-au referit în special la măsurile întreprinse deja și cele care urmează să fie aplicate de autorități pentru a gestiona criza pandemică și minimiza efectele negative a acesteia asupra economiei Republicii Moldova, cetățenilor în general și a mediului de afaceri. În continuare vă propunem câteva din principalele intervenții ale vorbitorilor.

Dionis Cenușă, Cercetător, Universitatea Giessen, Germania: „Din prima zi când această pandemie a devenit o realitate pentru Republica Moldova pot spune că autoritățile au încercat într-un fel să adopte niște decizii repede, care însă nu erau pregătite din punct de vedere logic și nu au avut repeziciunea necesară. Deci, în momentul în care în Italia a început să crească numărul celor infectați, era clar că trebuie de soluționat problema filtrării persoanelor care ajung în R. Moldova, pentru a depista cazurile de infecție. Cred că aici a fost, dacă pot folosi cuvântul, o rușinoasă scăpare a autorităților, deoarece deciziile de introducere a măsurilor foarte serioase nu au fost conform așteptărilor. Dar, acest lucru nu a fost cel mai serios aspect, deoarece după filtrare a venit aspectul de comunicare. Deci, comunicarea autorităților cu cetățenii, care trebuiau să se autoizoleze când au revenit din țările afectate de COVID-19, nu a fost conform așteptărilor. Nu vreau să acuz pe nimeni, dar acest lucru a împiedicat statul să identifice aceste persoane și să admită transmisia infecției la nivel local. Pot concluziona că, comunicarea și transparența joacă un rol important pentru a opri răspândirea acestei infecții, iar experiența UE poate fi o sursă de inspirație”.

Mila Malairau, Director Executiv,Camera de Comerţ Americană din Moldova (AmCham): „Primul lucru pe care l-am făcut a fost să setăm niște canale foarte clare de comunicare, nu atât cu statul, ci una între agenții economici, pentru că ceea de ce au avut nevoie ei era să facă un schimb de experiență, cu problemele cu care se confruntă și care sunt soluțiile pe care le găsesc. Noi credem că cea mai mare valoare adăugată pe care am putut să oferim membrilor noștri, având această platformă AmCham, a fost posibilitatea să discute. Noi am ales trei dimensiuni importante cum este managementul resurselor umane, cum să organizăm oamenii în situația de criză. A doua dimensiune a fost fiscalitatea, cum mai departe ne asigurăm că raportăm către autorități și cum continuăm să achităm taxele la stat. A treia dimensiunea a fost reacția și conformarea businessului la deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale. Astfel, am reușit să oferim acea platformă de dialog, iar ulterior să comunicăm Guvernului, care sunt măsurile clare, certe, și care sunt acele incerte, care creează confuzii”.

Mariana Rufa, Director Executiv, Asociația Businessului European: „În primul rând, noi avem o colaborare foarte strânsă cu Guvernul, iar toate acele dispoziții care au fost adoptate, inclusiv de Parlament, au fost în regim foarte rapid discutate cu mediul de afaceri. Au fost foarte multe întrebări și divergențe în aplicabilitatea acestor măsuri. Dincolo de discuții on-line, nu întotdeauna este suficientă această împărtășire de experiență a fiecărei companii, noi am oferit consultații, care au fost împărțite pe diferite domenii: fiscalitate, relațiile legate de Codul Muncii, drept comercial și inclusiv de Force-major. A fost extrem de important ca să asigurăm aplicabilitatea acelor dispoziții emise de autorități și să asigurăm continuitatea companiilor, care au decis să își continue activitatea. Avem discuții extrem de bune cu autoritățile și deja am discutat ca din bugetul național să avem niște stimulente, subvenții, pentru a susține acele companii, care au fost nevoite să declare șomaj tehnic. Pentru noi, reprezentanții businessului este foarte important să existe abordarea 50 la 50, adică remedierea atât cu contribuția de stat, cât și a businessului”.

Liliana Busuioc, Director Executiv, AIM – Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Moldova: „Noi reprezentăm la moment 47 de companii din opt industrii și am lansat un apel public ca să vedem care sunt cele mai mari provocări în contextul acestei crize pentru IMM-uri. Am primit până acum informații de la 150 de companii din diferite industrii despre modul în care ele sunt afectate și care sunt soluțiile propuse. Toți știm că 85% din companiile de la noi sunt micro-întreprinderi, care au până la nouă angajați și vreau să menționez că 60% din forța de muncă angajată în economie este în IMM-uri. Astfel, în contextul actual foarte multe companii sunt într-o situație de criză și este foarte probabil că ele nu vor rezista. Există riscul că multe din ele să falimenteze, cum ar fi restaurantele, hotelele, saloane de frumusețe etc. Noi am adunat mai multe plângeri și am identificat cele mai mari probleme. Astfel, foarte mulți au venit cu solicitarea de reeșalona în special plățile la impozite, taxele pentru salarii, TVA. Deci, antreprenorii vor relaxare fiscală sau poate chiar subvenționare în ceea ce privește aceste taxe și, ulterior, suport în negocierea ratelor la credite, ca să aibă suficient timp să acționeze”.

Dumitru Vicol, Strategist, Banca americană, Londra, Marea Britanie: „Este important să înțelegem că, spre deosebire de criza din 2008, care a fost rezolvată cu bani, această criză nu poate fi soluționată cu bani. Ca efect, în cazul optimist va fi foarte grav, iar în cazul pesimist va fi dezastruos. Însă, sunt totuși câteva lecții pe care le-am învățat din criza anterioară. Lecția principală este că după ce șomajul crește enorm, revenirea economiei este foarte anevoioasă. Reacția Guvernelor și băncilor la moment este destul de tranșantă, pentru că ei vor să păstreze șomajul cât mai mic. Sunt trei soluții. O soluție este oferirea lichidităților practic nelimitate, cum a fost aplicată în țările mari, dar și în Cehia sau România. Alte două soluții sunt flexibilitate din punct de vedere fiscal și măsuri de protejare a locurilor de muncă. Astfel, Guvernul trebuie să vină cu soluții, care să ofere posibilitatea de readaptare la noile realități. Eu sunt de părere că job-ul actual al Guvernului este să păstreze locurile de muncă la nivelul actual, aproape la costuri, care nu pot fi calculate la moment, pentru că atunci când se distruge capitalul productiv este mult mai dificil să îți revii. Mai mult va conta momentul revenirii, decât criza de acum. Deci sunt importante aceste două elemente: gestionarea crizei și forța revenirii de după criză”.

Oleg Tofilat, Consilier al Prim-ministrului Republicii Moldova: „Misiunea mea de zi cu zi constă în lucrul analitic și formularea de politicilor de atenuarea efectelor economice și, mai ales, a politicilor de relansare post-criză. Ce este clar și cu care avem consens este că acum suntem într-un nivel de incertitudine. Dacă e să vorbim ce trebuie acum să facă Guvernul? Noi trebuie să fim determinați și chibzuiți. Prima ce face Guvernul acum este de a minimiza răspândirii epidemiei și este un lucru normal. Aici nu e vorba doar de medicină, ci și de logistică. E vorba de repatrierea moldovenilor, a repartizării acestora astfel ca ei să nu afecteze alți oamenii. La aceasta se adaugă metodele de constrângere și cum trebuie să asigurăm ca ele să fie respectate. Noi avem de reformulat toată activitatea vieții noastre în câteva săptămâni și este un lucru care consumă multe resurse. Nu este totul ideal, dar putem spune că epidemia nu se răspândește atât de rapid ca în alte părți, iar pentru moment situația este sub control. Cum va fi săptămâna viitoare? Vă asigur că acum nimeni nu știe răspunsul la această întrebare”.

Ghenadie Crețu, Coordonator programe, Oficiul OIM în Republica Moldova: „Moldoveni sunt extrem de mobili, cu aproape 1 milion de cetățeni plecați peste hotare, iar migrația este un canal de propagare a impactului socio-economic al crizei, dar și medical. Astfel, peste hotare avem 300-350 de mii de moldoveni, care lucrează pe termen scurt, cu un statut mai precar și fără permis de muncă. Ei sunt cei mai vulnerabili. Cota acestora este de 22-25%, care ar fi 60-70 de mii de persoane și care sunt expuși la pierderea cvasi-imediată a locurilor de muncă. Mulți dinte aceștia au încercat să revină, expunându-se pe sine, dar și familie, riscului de contaminare. Aici e foarte important mesajul de responsabilizare a diasporei. Ce se poate de făcut? E vorba de organizarea transportării charter, dar nu toți vor putea reveni, solicitând ajutor nemijlocit în țara unde se află. Astfel, suntem în dialog cu oficiile noastre din țările în care oamenii au rămas, dar și colaborăm cu autoritățile de la Chișinău. Dacă vorbim despre remitențe, aș face o comparație cu 2008, când acestea au scăzut cu 20%, ceea ce a dus la reducerea venitului la buget cu 10%. Deci, la rând cu relaxarea fiscală, scăderea remitențelor ar putea pune foarte mare presiune pe bugetul public, inclusiv în cazul unei reveniri masive a moldovenilor, după ce va trece această perioadă acută a răspândirii COVID-19”.

Ana Groza, Director Executiv, Asociația Investitorilor Străini (FIA): „Noi considerăm că măsurile impuse de autorități în gestionarea stării de urgență nu au fost suficient de dure. Poate urmau a fi făcute cu 2-3 săptămâni anterior, deoarece noi vedem nivelul foarte înalt de lipsă de responsabilitate a cetățenilor. Cu siguranță impactul acestei criză va fi unul profund, pe care spre regret noi nu îl cunoaștem, dar cu siguranță, va avea consecințe atât la nivel economic, cât și social. Aici noi venim un mesaj către autorități, că noi, din partea noastră, vom continua activitatea economică, având grijă de salariații noștri, dar vrem un efort, inclusiv financiar, din partea statului. Toate aceste măsuri trebuie să fie însoțite de transparență, deschidere și de dialogul continuu pe care îl avem”.

Pe parcursul videoconferinței a intervenit spontan Ion Chicu, prim-ministrul Republicii Moldova, care a transmis următorul mesaj: „Este clar că traversăm o situație complicată și aceasta este și mai complicat din cauza incertitudinii și imposibilității de face intervenții pe termen mediu și de lungă durată. În aceste condiții este greu de a face niște pronosticuri realiste, aproape de adevăr. Noi încercăm, ca și medicii, care încearcă să găsească modele de tratament acestei boli, să avem mai multe abordări în privința suportului pentru economie. Obiectivele noastre este păstrarea la maxim a salariaților, cu suportul atât a businessului, cât și a statului. Mai avem și alte propuneri, pe care le vom anunța săptămâna viitoare, în special în crearea locurilor de muncă în sectoarele foarte solicitate în perioada următoare, inclusiv cele din agricultură”.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „EU DEBATES CAFÉ: Avansarea cunoașterii și expertizei privind instituțiile și politicile UE în Republica Moldova”, implementat de IPRE în cooperare cu Fundația Hanns Seidel în Republica Moldova și cu sprijinul  financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare.