Cadrul instituțional în perioada gestionării stării de urgență, este dispersat, iar unele competențe ale Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) sunt dublate sau chiar înlocuite. Comunicarea publică are loc nestructurat, cu plasarea unor informații contradictorii și din partea mai multor actori în același timp. Totodată, unele acțiuni ale Președintelui Republicii Moldova nu corespund în totalitate competențelor acestuia prevăzute de Constituție și alte legi. Intervenirea prin apeluri pe lângă Președintele Curții Constituționale pe cauze pendinte – examinarea constituționalității Legii nr. 56/2020 – sunt neconforme prevederilor Constituționale și sunt o ingerință în activitatea Curții Constituționale.
Acestea sunt principale concluzii ale notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care analizează în detaliu cadrul instituțional creat în baza legislației existente cu privire la starea de urgență, instituită drept răspuns la pandemia COVID-19. Analiza se expune, în special, cu privire la competențele actorilor publici implicați în gestionarea stării de urgență, vine să dea un răspuns dacă resursele administrative disponibile și instrumentele atribuite prin lege sunt valorificate eficient și în final oferă un set de recomandări pentru viitor.
Potrivit autorului documentului, Iulian Rusu, Director executiv adjunct IPRE, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică creată la etapa inițială a pandemiei, nu a făcut uz de toate competențele disponibile, cum ar fi declararea timpurie a stării de urgență în sănătatea publică, impunerea și controlul asupra implementării unor reguli riguroase de control al circulației persoanelor, echiparea în timp util a actorilor din prima linie și pregătirea infrastructurii necesare pentru recepționarea pacienților.
Totodată, ultimele acțiuni ale Comisiei pentru Situații Excepționale, în special cea de creare a Instituția Medico-Sanitară Publică COVID-19 Chișinău și a Centrului de coordonare a asistenței externe pentru eliminarea consecințelor pandemiei CODIV-19 sunt exemple pozitive care se înscriu în tacticile de coordonare și concentrare a eforturilor pentru a gestiona eficient pacienții infectați și direcționarea asistenței externe.
Reieșind din analiza făcută, autorul notei analitice vine cu o serie de recomandări:
Respectarea de către Președintele Republicii Moldova a prevederilor Constituționale, în special articolele 84-88, 93 și 94, care stabilesc expres competențele acestuia.
Neadmiterea și stoparea imediată a ingerinței Președintelui Republicii Moldova și a altor actori în activitatea Curții Constituționale, a Guvernului și CSE, care dispun de funcții distincte stabilite prin lege.
Respectarea cadrului legal existent, oferind Comisiei pentru Situații Excepționale a poziției centrale de gestionare a crizei provocate de pandemia COVID-19.
Asigurarea unei comunicări strategice coordonate, complete, timpurii și coerente cu privire la informațiile deținute, acțiunile întreprinse și decizii adoptate de către CSE pe perioada stării de urgență.
Echiparea adecvată cu consumabile de protecție și testarea prioritară a personalului medical și altor angajați din sectorul public din prima linie.
Menționăm că analiza a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia KAS.
