Interlic.md

Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Privesc.eu și cu susținerea Fundației Hanns Seidel, a organizat joi, 9 aprilie 2020, cea de a doua videoconferință în regim on-line dedicată analizei situației salariaților din Republica Moldova în perioada de criză legată de răspândirea virusului de tip nou COVID-19.
 
La dezbatere au participat reprezentanți ai societății civile, analiști în domeniul financiar-economic, reprezentanții confederației patronatelor și sindicatelor, precum și a autorităților naționale. În intervențiile acestora, participanții s-au referit în special la măsurile de răspuns ale autorităților Republicii Moldova pentru grupul de salariați din sectorul real, impactul estimat al pandemiei COVID-19 asupra ratei șomajului, ce sectoare vor avea de suferit și ce intervenții de politici sunt necesare din partea statului.
 
În continuare vă propunem câteva din principalele intervenții ale vorbitorilor.
 
Alexandru Ghețu, Șef direcție politici în domeniul raporturilor de muncă și parteneriatului social la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale: „Starea excepțională instituită la noi este ca o stare de război, care poate duce la îngrădirea unor drepturi ale salariaților. Totuși, avem multe întreprinderi care lucrează în acest moment. E vorba de farmacii, companii de producere a produselor alimentare etc. Dar, avem și întreprinderi îngenunchiate, cum este sectorul HORECA. Să afirmăm că toți care stau acasă primesc salariu nu putem, deoarece angajatorul este limitat în posibilități. Dacă Guvernul va avea posibilitate să acopere 50-70% aceste salarii, sigur că angajatorii vor fi mulțumiți și vor putea menține un salariu pentru angajați de 100%. Dar, din păcate, Guvernul nu are așa posibilități. În aceste circumstanțe, autoritățile nu pot veni cu măsuri stricte impuse angajatorilor. Guvernul vine cu niște recomandări în acest sens. În primul, rând să protejeze viața și sănătate angajaților și să le creeze posibilități ca să lucreze la distanță. În al doilea rând, a fost recomandat modificarea regimului de muncă cu acordarea angajaților unui regim de lucru parțial. Noi nu cunoaștem cât va dura această criză. Dar, dacă criza se prelungește până în mai și iunie va fi grav. Dacă e până în aprilie, nu era așa tragic, după finalizarea perioadei de criză nu cred că cei care nu primesc salarii din alte domenii, sau cei care primesc salarii mai mici vor alerga la companii să-și cumpere haine sau vor merge în călătorii. Oamenii vor merge pe alimente și produse farmaceutice. Nu vor merge la restaurante și cafenele și nici la agenții turistice”.
 
Marcel Spătari, Economist, Director Syndex România: „Noi am anticipant unele din măsurile întreprinse de Guvern și anume că mărirea ajutorului de șomaj va duce indirect la creșterea concedierilor. Deci, una din măsuri, din păcate, este de a stimula concedierile, or asta nu corespunde interesele salariaților. Măsurile întreprinse de Guvern nu neapărat sunt rele, dar sunt insuficiente. Vreau să vin cu niște date de context despre cum am intrat în această criză, care sunt foarte importante pentru a înțelege cum traversăm această situație. În primul rând, piața gri enormă și evaziunea fiscală din R. Moldova, legate de salariile în plic de sute de milioane de lei a fost și este o problemă. În al doilea, e vorba de dependența de remitențele din străinătate, care vor scădea. Investiții străine în sectoare cu intensitate a muncii manuale, care a transformat Moldova într-un subcontractor al unor țări industrializate, tot își va avea efectul. Respectiv din cauza că se închid fabrici de automobile și la noi va scădea cerea față de aceste componente, iar aceasta va afecta companiile de aici. Totodată, prezența unui sistem de finanțare în care există lichidități mari, dar care în ultima perioadă s-a îndreptat spre creșterea micro-finanțării, care trebuie, în forma care există, limitată la maxim sau chiar interzisă. La aceasta se adaugă și un sistem bugetar foarte fragil. De asemenea, o disfuncție foarte majoră este un sistem statistic neadaptat pentru gestiunea forței de muncă. În R. Moldova nu este un așa sistem ca în UE prin care autoritățile statului să poată vedea câți angajați sunt, în ce condiții, la ce nivel salarial sunt angajații etc. De aici vine și dificultatea de a face orice fel de calcule, iar autoritățile au recunoscut că nu sunt gata să ofere numărul exact de șomeri. În acest sens, eu mă întreb, dacă Ministerul Muncii nu poate să aibă o astfel de estimare, cum a putut Ministerul Finanțelor să aibă o estimare a impactului bugetar și a ajutorului de șomaj? ”.
 
Sergiu Sainciuc, Vicepreședinte, Confederația Națională̆ a Sindicatelor: „Acele măsuri care au fost luate de către autorități au reieșit din posibilitățile financiare pe care le-a evaluat statul că poate să le cheltuiască. Eu cred că calcule pentru evaluarea șomajului pot fi făcute deoarece noi știm domeniile care sunt afectate și care și-au sistat activitatea. De asemenea, e bine să știm care este mărimea ajutorului de șomaj pentru persoanele care sunt eligibile, care nu au un loc de muncă. Totodată, șomajul tehnic are o noțiune foarte clară pentru că el poate fi declarat și care apare din diferite motive economice structurale. Trebuie de văzut în acest caz care decizie e mai bună. Fie acordăm subvenționare companiilor sau acordăm ajutor de șomaj. În acest context, măsurile care au fost aprobate, privind acordarea ajutorului din cauza Coronavirus, a fost pentru persoane fără venituri și care au drept de ajutor de șomaj. Ce ține de măsura privind subvenționarea angajatorilor. Aceasta poate fi realizată pentru agenții economici care au posibilitatea financiare de a achita acel șomaj tehnic. Noi, salariații depindem foarte mult de angajatori și noi trebuie să susținem acești angajatori, ca ei să se mențină pe piața forței de muncă și funcționând să aibă grijă de salariați”.
 
Vladislav Caminschi, Director, Confederația Națională a Patronatului: „Angajatorii utilizează acele instrumente care le sunt mai convenabile și ei încearcă să aplice acele măsuri, care le vor permite să ajungă la finalul acestei situații cu pierderi minime. Totuși, acestea sunt diferite. Avem o categorie de întreprinderi din domeniul alimentației, ale căror venituri sunt în crește și acolo sunt posibilități de a majora salariile. Dar, sunt și companii care nu pot realiza nici o activitate, cum sunt acele din sectorul serviciilor. Totuși, o bună parte din angajatori, aplică șomajul tehnic din simplu motiv că acesta este unul mai ieftin. În acesta situație există două extreme. Pe de o parte, este una de a păstra salariatul și de ai plăti salariu integral, iar pe de altă parte să concedieze salariatul integral. Această alegere o face fiecare angajator în dependență de factorii pe care îl constrâng. Statistic vorbind, întreprinderile mici și mijlocii, care au puțin angajați sau rentabilitate scăzută, preferă să disponibilizeze personalul pe care îl au. Aceasta este din păcate realitatea. Întreprinderile medii, care au venituri mai mari, pot să își păstreze pe o perioadă mai îndelungată personalul. Vreau să menționez că ajutorul de șomaj și cel social, așa cum este el, este mult prea atrăgător pentru unii cetățeni pentru a nu se angaja și cred că este necesar de gândit acest sistem și de revăzut”.
 
Dumitru Vicol, Strategist, Banca americană, Londra, Marea Britanie: „Abia acum FMI a venit cu o precizare ca suntem în cea mai mare recesiune de după 1933. Aceasta înseamnă că comportamentul participanților în economie deja era mult mai îngrijorat decât cel al autorităților. Mi se pare că aceasta a și fost motivul pentru care autoritățile, în special din țările europene dezvoltate, în primul rând, au înțeles că va fi o criză de termen scurt și și merită să păstreze intact toată economia pentru că va fi o revenire foarte repede. Aceasta are sens și în contextul în care vedem că, luând exemplul crizei din 2008, revenirea de după criză, după ce alungi lumea în șomaj, este foarte și foarte anevoioasă. Respectiv, Guvernele au fost tranșante și au zis că vor acoperi toate costurile. Mi se pare că la moment și Guvernele din țările unde ne aflăm încearcă să înțeleagă că noi nu vom reveni curând și nimeni nu are siguranța că în mai sau iunie curent vor reveni din carantină, iar în septembrie să revenim iarăși. Dacă e să vorbim de state dezvoltate acestea au posibilitate de a păstra locurile de muncă, dar dacă vorbim de țările precum Ucraina, România și R. Moldova, ele nu sunt mulțumite de economia pe care o au. Actualmente, Guvernul nostru trebuie să se gândească ce va face după criză, pentru că toți șomerii actuali vor fi trebuiți să fie angajați. Noi vom ajunge în situația în care statul va deveni mai important ca sectorul privat. După pandemie consumul va scădea foarte mult, iar în acest sens statul va deveni acel care va consuma mult”.