Interlic.md

MOLDPRES
Dle Guvernator, s-a declarat deja despre intenția de a semna un nou program cu Fondul Monetar Internațional. Pe când ne putem aștepta la începerea negocierii noului acord? Va fi acesta asemănător cu cel precedent sau vor fi luate în considerare condițiile noi legate de criza economică și financiară ce va urma după criza sanitară? Este prematur să vorbim despre conținutul acordului, totuși pe ce sumă veți miza în cadrul noului program?

Discuțiile cu Fondul Monetar Internațional privind un nou program de finanțare au început deja cu autoritățile Republicii Moldova. În ceea ce privește sectorul financiar-bancar,  suntem în cadrul unui exercițiu de evaluare a siguranței băncii centrale (Safeguard Assesment). Această evaluare este o etapă obligatorie pe care o parcurge orice bancă centrală din perspectiva aprecierii detaliate a guvernanței și a mecanismelor de control aplicate de către aceasta, până la aprobarea de către FMI a asistenței financiare propriu-zise. Aceste rezultate, dar și evaluarea tuturor politicilor macroeconomice, precum și evoluția economiei reale vor fi  luate în calcul la stabilirea asistenței de care va beneficia Republica Moldova în următorul program.

Este cert că viitorul acord va fi pus în noul context pe fundalul pandemiei  COVID-19, deoarece la nivel global există o altă realitate economică. Totuși programele cu FMI nu vizează evoluții pe termen scurt, ci contribuie la construirea cadrului macroeconomic sustenabil care să faciliteze refacerea economică și consolidarea bunăstării pe termen lung.

Voi aminti că în cadrul programului precedent, care s-a încheiat în martie curent, FMI a apreciat pozitiv progresele în reformarea sectorului bancar și au remarcat necesitatea continuării eforturilor de monitorizare a activității băncilor conform noului mecanism de supraveghere bancară, perfecționării cadrului de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, precum și eforturi suplimentare în atenuarea riscurilor generate de sectorul financiar nebancar.


AGORA
Dle guvernator, recent autoritățile au anunțat despre inițiativa de prelungire a reeșalonării creditelor de la 1 iunie până la sfârșitul anului. Totodată, ca măsură de susținere a mediului de afaceri, s-a decis acoperirea dobânzilor bancare la creditele noi pentru agenții economici în mărime de șase fonduri de salarizare, până la 31 decembrie 2021. A fost consultat acest proiect cu Banca Națională, dar și cu reprezentanții băncilor comerciale? Cum apreciați inițiativa și ce spune sectorul bancar ținând cont că și activitatea bancară este o afacere care ar avea nevoie de susținere în această perioadă de criză?

Proiectul de lege privind suspendarea termenului de achitare a creditelor de la 1 iunie până la sfârșitul anului a fost consultat de Banca Națională. În acest sens, BNM a evidențiat mai multe riscuri pentru stabilitatea și viabilitatea sectorului bancar, între care, capacitatea de plată a debitorilor. Unele persoanele fizice și-au pierdut locurile de muncă sau alte surse de venit stabil, iar unii oameni de afaceri și-au restrâns sau și-au stopat activitatea, ceea ce ar putea influența capacitatea de onorare a datoriilor față de bănci. Băncile comerciale deja restructurează  creditele persoanelor fizice și juridice aflate în dificultate și calibrează deciziile pornind de la capacitățile de plată ale debitorilor.

Totodată, neachitarea plăților la credite de către debitori poate crea presiuni pe lichiditatea sectorului bancar și ar putea limita capacitatea băncilor de a acorda credite noi, care în situația de criză provocată de COVID-19 sunt esențiale pentru susținerea și repornirea economiei.

Deciziile de amânare a plăților prin prelungirea sau renegocierea creditelor acordate debitorilor urmează a fi adoptate de fiecare bancă în mod individual, în funcție de structura portofoliului de credite și analiza fiecărui caz în parte. În acest sens, trebuie să se țină cont de reglementările interne, prevederile contractuale față de acești debitori și capacitatea lor de plată. Acestea sunt necesare pentru a asigura gestionarea eficientă a lichidității, precum și administrarea prudentă a riscurilor asociate.

De asemenea, BNM și-a expus opinia referitor la necesitatea de a consulta această inițiativă cu băncile licențiate, care sunt vizate la modul direct și care urmează să-și exprime poziția.

În legătură cu decizia de acoperire a dobânzilor bancare la creditele noi pentru agenții economici în mărime de șase fonduri de salarizare, până la 31 decembrie 2021, aceasta nu a fost consultată de BNM, dar considerăm că este o măsură binevenită pentru a susține mediul de afaceri.

Cât privește susținerea băncilor în această perioadă de criză, BNM a adoptat un șir de decizii orientate spre asigurarea stabilității sistemului bancar, menținerea intermedierii financiare și a funcțiilor de bază ale băncilor, monitorizarea și gestiunea prudentă a riscurilor în sectorul bancar.


BANI.MD
Dacă și cum a fost afectat sectorul bancar pe perioada oferirii facilităților la plata creditelor, urmare impactului COVID-19? În context, ce măsuri vor fi întreprinse până la finalul anului pentru susținerea și dezvoltarea sectorului bancar?

Imediat după  declararea stării de urgență în Republica Moldova, Banca Națională a aprobat două hotărâri în scopul menținerii stabilității și viabilității sistemului bancar. Conform acestor hotărâri, se menține  categoria de clasificare și a nivelului reducerilor pentru pierderi la credite pentru debitorii persoanele fizice, la fel, este permisă prelungirea sau renegocierea termenelor pentru creditele acordate persoanelor juridice fără clasificarea automată a acestor credite într-o categorie mai dură.

Măsurile respective au fost, totodată, menite să atenueze impactul situației generate de noul coronavirus asupra sectorului bancar, populației și mediului de afaceri.

Ca urmare, la situația din 30.04.2020, ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a constituit 8,3% și s-a majorat doar cu 0,2 p.p. față de 29.02.2020. Această situație a influențat profitabilitatea băncilor, care au înregistrat un profit mai mic. Începând cu luna martie, băncile prelungesc sau renegociază contractele de credit la solicitarea debitorilor. Astfel, până la 22.05.2020, au fost prelungite sau renegociate plățile la 4,8 mld. lei sau 11,62% din totalul creditelor, ceea ce oferă populației și mediului de afaceri o posibilitate de a-și restabili situația financiară.

Banca Națională monitorizează calitatea portofoliilor de credite și menține un dialog continuu cu băncile referitor la potențialele riscuri, iar în caz de necesitate va interveni cu noi decizii pentru  atenuarea impactului și  asigurarea stabilității sectorului bancar. Totodată, în perioada ce urmează, BNM își va reorienta prioritățile de supraveghere prin axarea sporită pe guvernanța internă și modul în care băncile gestionează provocările și riscurile pentru capital și lichiditate ce ar putea să se manifeste.


REUTERS
Având în vedere măsurile de susținere a întreprinderilor, în special restructurarea rambursării împrumuturilor de către persoanele fizice și juridice în legătură cu COVID-19, prognozează BNM o eventuală înrăutățire a calității portofoliului de credite al băncilor comerciale? Vor putea aceste instituții financiare menține cota creditelor neperformante sub nivelul de 10% din totalul portofoliului de credite?

M-am referit mai sus la evoluția creditelor neperformante. Odată ce, în perioada de urgență, au fost reeșalonate doar 11,62% din totalul creditelor, se poate estima că nu vom asista la o creștere esențială a ponderii creditelor neperformante.

Este important că băncile licențiate sunt receptive la solicitările clienților de a prelungi sau renegocia termenele de plată a creditelor.

În primul trimestru, soldul brut (prudențial) al creditelor a constituit 45,4% din totalul activelor sau 42,0 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 4,1% (1,7 miliarde lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul trimestrului I al anului 2020 s-a majorat cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cele mai mari creșteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate comerțului – cu 4,6% (438,3 mil. lei) și la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului – cu 5,5% (340,9 mil. lei).

Astfel, în sectorul bancar a continuat tendința de consolidare a fondurilor proprii și de creștere a activelor, a portofoliului de credite și a depozitelor persoanelor fizice. Sectorul bancar dispune de un nivel înalt de lichiditate. Avem bănci bine capitalizate și reziliente, bine pregătite pentru a face față provocărilor, cu planuri strategice corelate cu toate tipurile de riscuri la care se pot expune. În ultimii ani, sectorul bancar a dat semnale de stabilitate și transparentizare.


REALITATEA
Microcreditarea. Se atestă o rată tot mai mare de îndatorări. Dacă se  prevede sau, cel puțin, cum ar putea fi restricționată într-un oarecare  mod activitatea companiilor de microcreditare, astfel încât să fie  evitată incapacitatea de plată a populației?

Sectorul nebancar de creditare este reglementat de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF). Avem o comunicare permanentă cu CNPF în cadrul Comitetului Național de Stabilitate Financiară, unde este examinat în mod constant și domeniul creditării nebancare.

Recent, au fost aprobate un șir de modificări la legislație, care prevăd inclusiv limitarea tuturor plăților la creditele de consum (nebancare și bancare) cu termenul de până la 2 ani la 200% din suma creditului. Aceasta înseamnă că toate plățile suplimentare la un împrumut – dobânzile, comisioanele, penalitățile – nu pot fi mai mari decât suma împrumutului propriu-zis. Au fost aprobate și alte modificări la legislație pentru asigurarea unei mai bune informări a clienților companiilor și a îndeplinirii de către OCN-uri a prevederilor legislației.

Pentru a evita situații de supraîndatorare a populației, este necesar ca cetățenii să își sporească nivelul de cultură financiară. În acest sens, BNM încearcă să ajute societatea să își formeze un comportament responsabil de gestionare a mijloacelor financiare, desfășurând activități de educație financiară: https://www.bnm.md/ro/content/educatie-financiara


MOLDOVA9
Dle Armașu, chiar dacă nu ați fost membru de partid, unii cred că ați devenit șef al băncii centrale fiind promovat de fostul partid de la guvernare. Cum ați ajuns, de fapt, în acest fotoliu?

Am fost ales în funcția de guvernator al BNM în momentul în care sectorul bancar se afla în plin proces de reformare, iar Republica Moldova - la jumătatea programului cu FMI, care în proporție de 80% viza domeniul bancar. A fost esențial ca în postul de șef al băncii centrale să vină o persoană care cunoaște bine programul cu FMI, or în calitate de  ministru al finanțelor am participat la negocierea, semnarea și implementarea acordului cu FMI. Astfel, pentru a asigura continuitatea reformelor în sectorul bancar, am fost propus la funcția de guvernator.

Alături de echipa BNM, m-am angajat să fac tot ce îmi stă în puteri pentru a continua și a impulsiona mersul reformelor în sectorul bancar. Ulterior, Fondul Monetar, dar și alți parteneri externi au apreciat pozitiv rezultatele obținute. Graţie agendei de reforme, astăzi avem un sector bancar robust şi stabil.


MOLD-STREET
BNM este fondator al Depozitarului Central Unic al Valorilor Mobiliare şi practic prin reprezentanţii săi decide politica acestei instituţii. În acelaşi timp de la DCU mass-media nu poate obţine extrase, inclusiv şi contra plată, ale unor societăţi pe acţiuni de tip închis, care nu publică rapoarte anuale şi date despre fondatorii ascunşi în offshore. Când va fi asigurată transparenţa structurii de proprietate?

Trebuie să facem distincție între activitatea depozitarilor centrali și activitatea unor registre de comerț care țin evidența drepturilor de proprietate. Depozitarele centrale operează cu instrumente financiare înregistrate în conturi, în maniera în care băncile operează cu mijloace bănești în conturi bancare. Legislația și practica internațională este foarte clară în această privința. Investițiile în instrumente financiare și deținerile în conturi sunt protejate de o legislație foarte rigidă în privința dezvăluirii informației.

Depozitarul Central Unic este obligat să asigure confidențialitatea informației pe care o deține. Este un instrument de protecție a investițiilor în valori mobiliare. Bineînțeles, aceasta nu înseamnă că datele despre fondatori sunt ascunse – reglementările privind depozitarul central permit organelor de control și de drept, autorităților de reglementare și altor organe de stat să obțină orice informații de la DCU în scop de investigație și supraveghere.


CAPITAL MARKET
Conform legii cu privire la Depozitarul central unic de valori mobiliare (DCU), acesta a preluat funcțiile de înregistrare și decontare a valorilor mobiliare corporative pe piața reglementată. Activitatea DCU este supravegheată de Banca Națională a Moldovei (BNM). În același timp, potrivit legii Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), reglementarea și supravegherea valorilor mobiliare corporative reprezintă prerogativa CNPF. În acest context, cum apreciați această situație și cine trebuie să fie responsabil de reglementarea și supravegherea pieței valorilor mobiliare corporative? Și cum vede BNM rolul DCU în dezvoltarea pieței de capital și care sunt sarcinile stabilite în acest sens?

DCU este o instituție de importanță sistemică pe piața financiară. BNM reglementează și supraveghează depozitarul pentru ca acesta să își desfășoare activitatea în condiții de maximă securitate, iar instrumentele financiare depozitate să fie protejate în maximă siguranță.

DCU decontează tranzacțiile încheiate la bursă sau în afara bursei. În această calitate, DCU prezintă către CNPF informații privind operațiunile cu valorile mobiliare corporative. Suplimentar, CNPF, ca organ de supraveghere a pieței de capital, este în drept să solicite orice informații de la DCU, iar DCU este obligat să le prezinte.

În același timp, DCU depozitează nu doar valorile mobiliare corporative emise de entitățile comerciale, ci și instrumente financiare care depășesc domeniul de reglementare al CNPF, precum valorile mobiliare de stat (VMS) emise de Ministerul Finanțelor și certificatele Băncii Naționale (CBN) – instrumente care, în prezent, înregistrează cele mai mari volume.

Astfel, legislația delimitează clar domeniile de reglementare și competențe ale BNM și CNPF.

DCU este o instituție proactivă și rămâne deschisă orientate spre dezvoltarea pieței de capital alături de alți actori ai pieței. Este important ca DCU să-și perfecționeze încontinuu sistemele și procesele sale interne pentru ca valorile mobiliare să fie păstrate în siguranță. În acest mod vom prezenta credibilitate în fața investitorilor. Dacă e să vorbim despre prioritățile DCU pe termen mediu, atunci acestea sunt extinderea și optimizarea mecanismului DvP2 pentru decontarea instrumentelor financiare, instituirea conexiunilor cu depozitari străini și crearea unei platforme care va facilita operațiunile cu instrumente financiare.


RISE Moldova
Când jurnaliştilor ce activează în instituţii ce sunt operatori de date cu caracter personal li se va permite să aibă acces la dosarele băncilor aflate în proces de lichidare?

Bănca în lichidare este o entitate separată de Banca Națională, iar lichidatorul are atribuţii depline şi exclusive de a conduce, a gestiona şi a controla banca. Dosarele băncilor în lichidare sunt proprietate a acestora, respectiv hotărârea de a da acces la dosare altor persoane este luată de lichidator, iar BNM nu poate interzice sau permite acest fapt. Lichidatorul urmează să aprecieze fiecare caz în parte, iar hotărârea luată trebuie să respecte prevederile legislației și să nu admită lezarea în drepturi a persoanelor.


INFOTAG
Care este soarta acțiunilor blocate ale FinComBank, care au fost retrase, în mod neașteptat, din vânzare publică de pe piața deschisă?

După ce BNM a constatat în ianuarie 2019 încălcarea cerințelor legale de către un grup de acționari ai „FinComBank” S.A., aceștia au fos impuși prin efectul legii să vândă deținerea de 36,15% din acțiunile băncii, având la dispoziție 6 luni pentru a le înstrăina.

Întrucât acționarii nu s-au încadrat în termenul legal, „FinComBank” S.A. a anulat aceste acțiuni și a emis altele noi pe care le-a expus la vânzare, conform legii, ca pachet unic pe un termen de trei luni. Acesta, de asemenea, nu a fost comercializat în timpul prevăzut.

Ulterior, banca a expus acțiunile nou-emise la vânzare ca acțiuni separate, pe o perioadă de 6 luni, diminuând treptat prețul în fiecare lună.

În prezent, acțiunile respective sunt retrase din vânzarea publică de pe piața deschisă. Aceasta deoarece „FinComBank” S.A. a anunțat despre stoparea procesului, în a patra lună  de expunere spre vânzare a acțiunilor, după ce instanța de judecată a emis o interdicție în acest sens la inceputul lunii martie 2020 în legătură cu o cauză penală.

La momentul actual, numărul acțiunilor nevândute din emisiunea menționată constituie 360816 și reprezintă 27,43% din capitalul social al băncii.


Revista periodică „BĂNCI & FINANȚE-PROFIT”
În prezent, există solicitări din partea investitorilor cu privire la obţinerea permisiunii prealabile pentru achiziţionarea activelor băncilor din R. Moldova? Cum ar caracteriza autoritatea de reglementare acești investitori? Sunt investitori de portofoliu sau clasici, care intenționează să achiziționeze întreaga bancă prin cote-părți?

În urma reformelor semnificative din ultimii ani în sistemul bancar, s-a manifestat un anumit interes de investire în capitalul băncilor din Republica Moldova. Intenția de cumpărare a acțiunilor băncii în mărimi ce ating și depășesc nivelul deținerii calificate (care este de 1% în capitalul social al băncii) a fost manifestată de către mai mulți investitori, persoane fizice și juridice - atât investitori financiari (de portofoliu, care au investiții in diverse domenii), cât și investitori strategici (ai căror afaceri principale sunt în sectorul financiar), inclusiv bănci.

Banca Națională a recepționat cereri de achiziții pentru dețineri calificate de diverse mărimi – de 1%, 5%, 20%, inclusiv pentru achiziția deținerilor de control în capitalul băncilor.

În prezent, avem în proces de examinare câteva solicitări de acordare a aprobărilor prealabile pentru achiziția de dețineri calificate în bănci. Persoanele care au înaintat aceste cereri intenționează să dobândească dețineri de control în capitalul unor bănci.


DESCHIDE
În contextul ultimelor evoluții de pe scena politică, au fost sau nu „abordați”, angajații BNM de clasa politică sau de organele de anchetă? Cum îi protejează conducerea BNM de aceste lucruri, în contextul în care ele sunt?

Comunicarea angajaților și subdiviziunilor BNM referitor la activitatea băncii are loc în mod centralizat, prin canalele oficiale de comunicare și cu respectarea procedurilor de coordonare și avizare a mesajelor, indiferent de forma acestora. Activitatea BNM este atât de complexă și vizează atât de multe aspecte concomitent, încât rareori o singură persoană posedă tabloul complet și este nevoie de o coordonare interdepartamentală.

Banca Națională s-a arătat totdeauna deschisă comunicării. La BNM parvin destul de des interpelări de la deputați, de asemenea, cereri sau ordonanțe din partea organelor de anchetă și la toate se răspunde prompt, exhaustiv și în conformitate cu prevederilor legale.


UNIMEDIA
În conditiile actuale de criză, rămâne valabilă decizia ca BNM să acopere o parte din povara pusă pe umerii cetățenilor în urma furtului miliardului?

Aplicarea noului mecanism de distribuire a profitului Băncii Naționale a Moldovei, prin care 50% din profitul disponibil pentru distribuire al Băncii Naționale este alocat către Ministerul Finanțelor dacă nivelul capitalizării Băncii Naționale a Moldovei depășește 4% din total obligațiunile sale monetare este reglementată la nivelul Legii Băncii Naționale a Moldovei, fără a avea o condiționalitate referitor la survenirea crizei curente.

În mai 2020, Banca Națională a transferat la bugetul de stat 218 milioane lei aferente profitului disponibil pentru distribuire al BNM pentru anul 2019.

Bineînțeles, caracterul unic al acestei recesiuni la nivel global prezintă provocări necunoscute și poate influența nivelul capitalizării Băncii Naționale a Moldovei și al profitului disponibil pentru distribuire alocat Ministerului Finanțelor, atât prin politica monetară și instrumentele pe care BNM le va aplica independent și în mod complementar  politicii fiscale pentru a influența condițiile de finanțare pentru întreaga economie și să construiască temelia pentru restabilirii economiei, cât și prin impactul crizei COVID-19 asupra piețelor financiare, economiilor mondiale și măsurilor întreprinse de guvernele și băncile centrale ale țărilor în care banca investește rezervele valutare (Statele Unite ale Americii, Franța, Germania, Marea Britanie, Canada, Olanda, Japonia etc. ) de a diminua semnificativ ratele dobânzii ale acestor instrumente.

Banca Națională a Moldovei monitorizează în continuu, complementar la prioritățile sale referitoare la adresarea efectelor crizei COVID19, și impactul efectelor crizei COVID 19 la nivel global și local asupra performanței financiare și nivelului capitalizării BNM. În baza informațiilor disponibile momentan și incertitudinilor existente, remarcăm efectul acesteia prin reducerea rentabilității rezervelor valutare, modificarea obligațiunilor monetare ale băncii și diminuarea costurilor de politică monetară, cu toate acestea menținându-se un nivel suficient de capitalizare de peste 4% față de obligațiunile monetare. La această etapă, însă impactul nu poate fi estimat cu certitudine, întrucât evenimentele evoluează zilnic, iar magnitudinea și instrumentarul aplicat de Banca Națională va fi aplicat prioritar obținerii unui nivel de performanță financiară, în vederea atingerii obiectivului fundamental și  redresării efectelor crizei.


INFOMARKET
Cum comentează conducerea BNM declarațiile procurorului general, Alexandr Stoianoglo, că Banca Națională a jucat un rol negativ în „furtul miliardului”?

Banca Națională se abține de la comentarea informațiilor care nu țin de domeniul său de competență și nu se bazează pe o decizie finală a instanțelor de judecată. BNM activează în strictă conformitate cu legislația în vigoare și, în perioada la care faceți referire, a aplicat măsurile de rigoare și pârghiile legale existente în procesul de supraveghere bancară.

Pe parcursul întregii perioade de anchetă, BNM a cooperat pe deplin cu organele de investigație și a oferit și transmis toată informația. Recuperarea banilor sustrași de la cele trei bănci în lichidare: BEM, Unibank și Banca Socială este prioritară și, în acest sens, noi oferim tot suportul necesar organelor de anchetă.


RADIO MOLDOVA
În martie anul 2019 Banca Națională a Moldovei (BNM) și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” au lansat primul proiect de educație financiară la nivel național „Învață! Dă sens banilor”.  Criza sanitară și epidemiologică a demonstrat necesitatea  și actualitatea acestei educații financiare pentru generația în creștere. Care  sunt rezultatele proiectului?  Vor benefecia  grupurile-țintă și  de vreun ghid,  manual accesibil  referitor la educația financiară ?

Proiectul de educație financiară „Învață! Dă sens banilor” a reușit să producă un impact semnificativ asupra tinerilor și beneficiarilor de servicii bancare în cadrul unui parteneriat extins la care s-au alăturat băncile licențiate, organizațiile de creditare nebancară și instituții de învățământ cu profil economic, care au jucat un rol activ în promovarea celor mai importante concepte și produse financiare.

Într-o formă integrată, conceptele s-au regăsit și în ghidul protecției consumatorului pe piața financiar-bancară, care cuprinde și măsuri de protecție pe care le recomandăm utilizatorilor de servicii bancare în situațiile contractării creditelor, la utilizarea cardurilor bancare și securizarea depozitelor ș.a. Acestea sunt cu atât mai importate în perioada pandemiei, odată cu creșterea comerțului online, pe de o parte, dar și cu posibilitatea atacurilor cibernetice,  pe de altă parte. Totodată, o însemnătate deosebită îi revine acum și subiectului creditării, deoarece mulți dintre beneficiarii de credite s-au confruntat cu dificultatea de a achita ratele, ceea ce a readus în prim-plan relațiile cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Pentru a facilita accesul la informațiile de educație financiară, un modul dedicat acestui domeniu a fost plasat pe site-ul Băncii Naționale https://www.bnm.md/ro/content/educatie-financiara

 

Interviul a fost realizat în baza întrebărilor adresate de către instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova, urmare solicitării BNM.