Interlic.md

Persoanele care s-au îmbolnăvit de COVID-19, mai ales în forme grave, suferă nu doar fizic. Boala poate afecta în mare măsură și starea lor psihică și emoțională. Stresul, anxietatea sau depresia sunt doar câteva dintre problemele cu care se pot confrunta pacienții în perioada de recuperare. După externare, aceștia pot dezvolta dificultăți respiratorii, probleme legate de voce, atenție, memorie și gândire, lipsă de energie sau dificultatea de a gestiona activitățile zilnice în ritm obișnuit. În același timp, persoanele care au fost intubate și ventilate, se pot confrunta cu o capacitate redusă de a putea consuma alimente sau chiar lipsa totală a poftei de mâncare. Astfel, perioada de după tratament aduce după sine o etapă foarte importantă în convalescență, iar respectarea recomandărilor medicilor, susținerea familiei și comunicarea cu cei apropiați au un rol esențial în revenirea la activitățile obișnuite și reintegrarea socială. În acest sens, pentru a susține reabilitarea persoanelor care se recuperează după tratament, a fost lansată campania „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19”.

Campania este implementată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Biroul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din Republica Moldova și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Pe durata următoarelor două luni vor fi organizate 3 webinare despre soluțiile de reabilitare post COVID-19, vor fi difuzate în mediul online și la TV un șir de materiale video informative, reportaje, podcasturi și alte materiale dedicate medicilor și pacienților.

În cadrul acestei campanii a fost lansat și ghidul „Perioada după COVID-19: Informații pentru pacienți. Suport în recuperarea și gestionarea simptomelor ca urmare a COVID-19”, conținând informații și ilustrații de mare ajutor atât pentru persoanele care au simptome COVID-19 și cum anume ar trebui să procedeze în această situație, cât și despre persoanele care au avut o formă gravă a bolii, cu nevoie de reabilitare după spitalizare. Sunt exemplificate exerciții de gestionare a sufocării, a respirației, a tusei, modalitatea recomandată de aerisire a încăperii, și de asemenea,  gestionarea oboselii, inclusiv planificarea activităților, tehnici de relaxare (având în vedere că impactul emoțional este foarte puternic), gestionarea alimentației și a activității fizice. Acest ghid are scopul de a ajuta persoanele aflate în convalescență, care au nevoie de o recuperare cât mai rapidă, fiind un suport atât pentru ei cât și pentru familiile lor.

Ghidul poate fi găsit aici.

Specialiștii afirmă că sănătatea la nivel psihologic începe de la recunoașterea nevoii de ajutor și susținere din partea celor apropiați, iar un plan de activitate zilnică ajută foarte mult la recuperare. Asta pentru că permite, în primul rând, utilizarea eficientă a potențialului energetic. Totodată, în perioada de reabilitare, lipsa atenției, a gândirii lucide și scăderea capacității de concentrare sunt efecte posibile, dar care pot fi ameliorate în timp.

Jana Chihai, conferențiar universitar, catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie medicală, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”: „De multe ori amintirile și imaginile de spitalizare pot provoca în rândul celor care au suferit de COVID-19 un sentiment de neliniște, tristețe, chiar anxietate. Un regim bun de somn, un mod sănătos de alimentație, exercițiile de relaxare a corpului și minții sunt câteva dintre recomandările noastre pentru a restabili funcționalitatea mintală. În această perioadă este esențial să învățăm să ascultăm organismul nostru și să practicăm activități compatibile cu starea pe care o avem.”

Andrei Eșanu, doctorand, asistent universitar, catedra de Psihiatrie, Narcologie și Psihologie medicală, USMF „Nicolae Testemițanu”: „Este absolut firesc și normal ca o persoană care a fost intubată poate să aibă dificultăți de atenție. În funcție de tipul persoanei, aceste dificultăți de atenție pot dispărea în câteva zile, luni, iar în unele cazuri termenul poate fi și mai îndelungat. În această situație, sentimentul de frică este mai pronunțat, fiind prima reacție la această schimbare. Este important să cunoaștem că toate aceste stări se restabilesc, sunt temporare, dar depășirea lor necesită practicarea unor activități recomandate de specialiști.”

O metodă eficientă de recuperare post-COVID-19 este întocmirea unui plan de activitate zilnică. După externare, persoanele care au fost bolnave ar putea pierde esențial din energia anterioară, iar unele sarcini ar putea solicita un efort mai mare decât înainte.

Inga Deliv, doctor în medicină, conferențiar universitar, catedra de Psihiatrie,  Narcologie și Psihologie medicală, USMF „Nicolae Testemițanu”: „Pentru ca în perioada post-COVID-19 persoana să devină din nou activă, un plan de activitate zilnică ajută mult la recuperare. Fiecare plan este individual, ținând cont de starea actuală de sănătate a persoanei. În stabilirea acestor activități zilnice, ținem cont de activitățile anterioare, preferințele, hobby-urile, dar și ce lucruri ar prefera să încerce pacientul. Printre momentele importante care trebuie incluse în plan se numără obișnuințele, mesele regulate, igiena, somnul suficient și activitățile zilnice de bază.”

Campania „Suport în reabilitarea fizică și psihologică după COVID-19” își propune să ofere suportul informațional necesar persoanelor care au fost bolnave de COVID-19, pentru a susține recuperarea lor eficientă și rapidă, prin aplicarea recomandărilor primite de la specialiștii în domeniu.