Interlic.md

Comisia de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova s-a întrunit în ședință pentru a fi audiat Procurorul General, Alexandr Stoianoglo, care, însă, nu s-a prezentat la discuții.

În debutul ședinței, Președintele comisiei, Inga Grigoriu a menționat că audierea Procurorului General în contextul evenimentelor din anii 2010-2014 este de o importanță majoră, întrucât oficialul a deținut funcții importante în perioada de referință.

Membrul comisiei, Vladimir Cebotari a declarat că absența Procurorului General ar putea fi explicată printr-o neglijență sau o organizare incorectă. „Vorbind despre practica de colaborare a Procuraturii cu Legislativul în ultimii ani, potrivit reprezentanților instituției, un raport în acest sens ar submina independența și autonomia procurorilor, care ar trebui să fie independentă de orice presiune sau influență politică. Totuși, Procuratura prezintă stabil un raport pe subiectele de activitate și interes public, iar comisia noastră are competența să vină cu propuneri de modificare a legislației în care să reglementeze cadrul de colaborare a Procuraturii și a Parlamentului”.

Potrivit deputatei Inga Grigoriu, există mai multe întrebări care țin de aspectul normativ-legislativ care face referință la activitatea procurorului din perioada 2010-2014 și ar fi vorba despre securitatea statului.

„O comisie nu poate substitui ancheta oficială demarată de organele de resort. Noi nu avem aceste competențe, dar avem posibilitatea să punem întrebări factorilor de decizie. Cine sunt inițiatorii în procesele legislative, unde am putea interveni pentru a propune modificări la unele legi sub aspectul prevenirii și combaterii spălării banilor?”, a declarat Inga Grigoriu.

Președintele comisiei a mai subliniat că urmează să transmită o listă cu întrebări în adresa Procurorului General, astfel ca procesul de elucidare a dosarului Laundromat să aibă o continuitate. Printre întrebări se regăsesc următoarele:  În ce an și ce circumstanțe dl Stoianoglo a auzit că se efectuează un șir de tranzacții în băncile din țară?, Cine a informat pentru prima dată despre această operațiune și când s-a înțeles că este o tipologie?, Ce decizii a emis Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu acest caz?, Care a fost poziția șefului CNA și a guvernatorului BNM cu referire la această tipologie sau dacă aceștia raportau despre măsurile întreprinse?, precum și dacă a văzut raportul BNM din anul 2014 pe timpul când era deputat, dar și Președinte al Comisieiparlamentare securitate națională, apărare și ordine publică.

De asemenea, comisia va insista pe obținerea unor răspunsuri vizavi de operațiunile efectuate privind tranzacțiile suspecte și dacă acestea au afectat securitatea statului. Un alt aspect important vizează dosarul coruperii deputaților și dacă are legătură cu suma extrasă cash din anii de referință. Toate aceste întrebări, dar și altele care vor fi propuse de membrii comisiei urmează a fi adresate în formă scrisă Procurorului Genral, Alexandr Stoianoglo.

Următoarea instituție programată pentru audieri în cadrul Comisiei de anchetă este Banca Națională a Moldovei.

De menționat, Comisia pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova a fost creată la data de 30 noiembrie 2020 prin Hotărârea nr. 9 a Parlamentului. Aceasta are drept scop identificarea celor vinovați, tragerea lor la răspundere în conformitate cu legislația Republicii Moldova, cât și purificarea instituțiilor de stat de persoanele care au fost implicate direct sau indirect în schema respectivă, anunță Direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.