Interlic.md

Astăzi au avut loc noi audieri publice în cadrul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și al instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova. La ședință au participat prim-viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, dl Vladimir Munteanu și  dl Andrei Burciu, șef-adjunct al direcției Combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului.

Potrivit președintelui comisiei, Inga Grigoriu, BNM a oferit răspunsuri la o serie de întrebări înaintate de către comisie la finalul anului 2020, printre care și cele de ordin secret. “Au mai apărut un șir de întrebări în urma răspunsurilor primite în scris. Vrem să înțelegem aspectul legal, acțiunile instituțiilor responsabile, dar și inacțiunile. Este important să decidem cu ce propuneri să venim, noi membrii comisiei, dar și responsabilii încadrați în procesul de anchetă, astfel ca aceste operațiuni, tranzacții dubioase să nu se mai repete”, a declarat dna Grigoriu.

În context, președintele comisiei s-a referit și la importanța stabilirii acțiunilor și percepțiilor BNM în perioada vizată, reprezentanții instituției bancare subliniind că banca are relații de cooperare cu alte autorități în domeniu și există situații de schimb de informație în care o autoritate are nevoie de investigații suplimentare.

Drept urmare, reprezentanții BNM au menționat: “BNM mereu s-a condus de cerințele impuse de lege și la propriul regulament privind spălarea banilor și terorismul. Banca are competență de a dezvolta politici, recomandări ce ține de monitorizarea tranzacțiilor, inclusiv suspecte, control intern, etc. Suplimentar aceasta are și a avut dreptul să verifice respectarea actelor normative ale altor instituții de profil”.

Totodată, în anul 2010 – în cadrul controalelor în perioada menționată, BNM avea aprobate planuri anuale de inspecții și se efectuau la fiecare instituție financiară. Astfel, dl Vladimir Munteanu a menționat că este vorba despre 2 tipologii diferite. “Conform rapoartelor și mesajele transmise inițial către BNM de banca implicată în tranzacțiile suspecte, este vorba despre unele tranzacții care fac parte dintr-o tipologie din 2014. O altă tipologie ar avea informații în comun cu tipologia din 2010. Ele au natură diferită și executare diferită. Tipologiile au fost diferite”, susține prim-viceguvernatorul BNM.

În urma investigațiilor, Inga Grigoriu a declarat că există 46 de decizii de suspendare a tranzacțiilor suspecte, potrivit SPCSB, astfel dl Dorin Drăguțanu ar putea prezenta informații suplimentare în cadrul audierilor publice.

În context, membrul comisiei, dl Dumitru Alaiba a declarat că este nevoie de identificarea circumstanțelor ce vizează constatările BNM despre suspiciuni în activitatea băncii implicate în tranzacțiile dubioase și dacă au existat intenții, propuneri de a întreprinde măsurile necesare în acest sens.

În această ordine de idei, Inga Grigoriu  a declarat că BNM a prezentat informații în care se conțin  – 37 avertismente scrise, 18 amenzi în valoare de 2 milioane de lei. Urmare acestor acțiuni, reprezentanții instituției au sesizat organele de drept, or Procuratura Generală are rapoartele și concluziile privind sesizările vizate. Președintele comisiei a făcut apel la procurori să verifice rapoartele BNM.

În final, dna Inga Grigoriu a declarat că comisia, în luna aprilie 2021 va veni cu un raport în care se va indica factorul normativ legislativ modificat în vederea vulnerabilizării legilor ce vizează spălarea banilor. Totodată, vor fi înaintate propuneri legislative în cadrul raportului, dat fiind faptul că comisia și-a asumat rolul de a elucida toate circumstanțele în cazul  dosarului „Laundromat”, anunță Direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.