Dacă la începutul anului scenariul macroeconomic prevedea o creștere economică de 3,8%, datele utilizate pentru ultima rectificare bugetară din august indică asupra unui regres economic de 4,5%.
Mai mult decât atât, cele mai recente declarații ale autorităților arată o revizuire a așteptărilor potrivit cărora economia se va contracta cu 6,5% pentru acest an, indicator apropiat de estimările anterioare ale Expert-Grup, din Raportul de Stare a Țării 2020, de 7,5%. Datele efective pentru primul semestru indică o scădere economică de 7,2%, cele mai afectate sectoare fiind cele care implică interacțiunea și mobilitatea populației, dar și cele din zona economiei informale (HoReCa, activități ale gospodăriilor casnice, arta, activități de recreere și de agrement, transport). În a doua parte a anului, în tabloul statistic al sectoarelor cu cele mai mari scăderi se va regăsi și agricultura, urmare a secetei din acest an, cifrele pentru primele 9 luni ale anului arătând deja o scădere a producției agricole de 25,3%.
Ultimele prognoze ale Băncii Naționale indică asupra perspectivei persistenței presiunilor dezinflaționiste până în trimestrul III-2022 pe fondul scăderii cererii agregate. Măsurile antiepidemice, diminuarea cererii externe, impulsul fiscal cumulativ negativ de la începutul anului, aprecierea reală a monedei naționale, precum și condițiile agrometeorologice nefavorabile, care au afectat volumul producției agricole, sunt factorii principali care au contribuit la reducerea cererii agregate. Revenirea cererii însă va fi una de durată, pornind de la condițiile de incertitudine privind evoluția pandemiei, schimbării comportamentului de consum al populației, îngreunării condițiilor pieței muncii și riscul continuării trendului migrării populației economic active. În condițiile create, entitatea bancară centrală a dus o politică monetară de relaxare a condițiilor prin reducerea succesivă a ratei de bază până la minimul istoric de 2,65%, dar și a ratei rezervelor minime obligatorii în monedă națională până la 32%. Aceste măsuri au dus la reducerea costurilor de finanțare și a eliberat câteva miliarde de lichidități pentru economie, de care a profitat în primul rând statul, care își finanțează în acest an deficitul bugetar din contul datoriei interne într-un cuantum de 6 miliarde de lei.
Mediul de afaceri, în special Întreprinderile Mici și Mijlocii (IMM), a fost afectat puternic inclusiv din cauza capacității reduse de adaptare. Unul dintre sondajele recente, desfășurat în luna iulie cu participarea a peste 200 de întreprinderi, arată că doar 13% din respondenți au resimțit o dinamică pozitivă sau un nivel similar de venituri raportat la perioada similară a anului 2019, restul fiind pe o traiectorie negativă, inclusiv 40 la sută dintre companii au raportat scăderi de vânzări de peste 50%. Companiile locale au fost afectate de limitările impuse în timpul crizei pandemice și se confruntă cu provocări care există de mai mult timp în rețelele sale de distribuție. Provocările respective includ limitări administrative și de mobilitate, lanțurile de aprovizionare instabile, deprinderi limitate privind posibilitatea accesării piețelor noi de desfacere, utilizarea mult sub potențial a soluțiilor IT pentru eficientizarea activității, birocrație și reglementări guvernamentale care îngreunează procesele de business, dar și acces operativ precar la finanțări. Un studiu dedicat impactului Covid-19 relevă că, reieșind din statistica pentru primele luni ale pandemiei, vânzările ratate se cifrează la 86 de miliardede lei, ceea ce implică venituri ratate la bugetul public național în mărime de 17,3 miliarde de lei sau 27% față de nivelul acestuia în 2019. Evoluțiile din această perioadă sunt însoțite și de modificări în structura activităților antreprenoriale. De departe, activitățile din sectorul TIC și cel de comerț al echipamentului informatic și de telecomunicații excelează cel mai mult prin creșteri în această perioadă, dar și retail-ul alimentar, care a preluat o parte din piața HoReCa, la polul opus aflându-se afacerile din sfera prestării serviciilor către populație, dar și comerțul nealimentar. Amânarea investițiilor strategice și curente, reducerea costurilor de chirie și administrative, reducerea costurilor aferente personalului, reducerea programului de funcționare/producție, dar și încercările de intrare pe piața online sunt măsurile cele mai pe larg aplicate de companii în lupta pentru supraviețuire.
Pandemia a vulnerabilizat cea mai activă categorie de persoane din economie – salariații. După cum rezultă și din una din prezentările Conferinței MACRO 2020, actuala criză COVID nu pare să producă impact major asupra grupurilor care tradițional sunt văzute ca fiind vulnerabile – vârstnicii sau femeile din spațiul rural. Salariații sunt de data aceasta grupul lovit cel mai dur, iar reabilitarea și reconversia lor economică este esențială, deoarece cu cât mai mult vor sta fără ocupare, cu atât mai mult le va scădea relevanța profesională sau se vor regăsi în cele din urmă forțați să completeze rândul emigranților. Aceste constatări sunt argumentate și de date efective. Astfel, datele BNS arată că în trimestrul II populația ocupată a constituit 821,5 mii de persoane, fiind mai mică cu 8,8% față de trimestrul II (T2) 2019 (901,1 mii). În T2 2020, fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani și peste, sau peste 217 mii, a declarat că situația epidemiologică din țară a avut un impact direct asupra relației lor cu piața muncii. Din totalul acestora, majoritatea absolută, peste 92%, sunt persoane ocupate și 7% – persoane care au devenit inactive pe piața muncii din cauza pandemiei. Impactul pandemiei asupra situației la locul de muncă s-a manifestat în principal prin: întreruperea/sistarea activității, prestarea muncii la domiciliu, trecerea la programul de lucru parțial, micșorarea orelor de muncă efectiv lucrate etc.
O altă cercetare a Biroului Național de Statistică (BNS) privind „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei” în T2-2020 relevă că doar puțin peste jumătate dintre gospodării au avut venituri din activitatea de muncă, circa 1/4 au avut venituri din remitențe, iar peste 90% au primit salarii, pensii, prestații sociale. În același timp, 17,0% au menționat reducerea sau pierderea veniturilor din activitatea de muncă, 8,3% au declarat reducerea sau pierderea remitențelor de peste hotare și doar 3,6% au declarat reținerea salariilor, pensiilor, prestațiilor sociale.
Realitatea economică a pandemiei a mărit presiunea pe finanțele publice. Datele ultimei rectificări bugetare din acest an arată că bugetul de stat va rata în 2020 aproape 7 miliarde de lei, în condițiile în care cheltuielile vor crește cu 4,1 miliarde comparativ cu nivelul planificat, reieșind din nevoia firească de intervenție a statului de limitare a impactului pandemiei. Prin urmare, nivelul planificat inițial al deficitului bugetar de 3,6% din PIB a fost ajustat până la 8%. Totuși, din informațiile mai recente prezentate de autorități, acestea se așteaptă la un deficit efectiv al bugetului de 6% din PIB, ceea ce denotă inclusiv lipsa de capacitate cronică de absorbție a resurselor, în special a celor legate de investiții capitale și proiecte de infrastructură.
