Interlic.md

Fracțiunea PAS merge astăzi, 29 ianuarie, la Curtea Constituțională pentru a-i solicita să stabilească dacă cetățenii Republicii Moldova au dreptul la un salariu minim cel puțin egal cu minimul de existență pentru persoanele apte de muncă și, respectiv îi cere Curții să declare neconstituționale prevederile legale care stabilesc un cuantum al salariului minim sub acest nivel. Totodată, PAS contestă discriminarea salariaților din sectorul bugetar, față de cei din sectorul real, prin stabilirea unui cuantum mai mic al salariului minim în sectorul bugetar decât în sectorul real.

„Facem acest pas pentru că sunt mii de oameni în această țară care muncesc și primesc un salariu minim mai mic decât minimul de existență. Majoritatea dintre ei muncesc la stat și fac munci esențiale în calitate de bucătari, muncitori, șoferi, îngrijitori de încăperi și încasează salarii nete mai mici de 2235 de lei. O oră de muncă a acestor oameni este remunerată astăzi cu mai puțin de 12 lei. Statul nu le garantează nici măcar propriilor angajații un salariu de 2002 lei net pe lună – atât costă munca acestor oameni în opinia statului Republica Moldova.

Adevărul este că nici în sectorul privat lucrurile nu stau cu mult mai bine, salariul minim net în sectorul real fiind stabilit la 2600 de lei pentru anul 2021”, a anunțat deputatul PAS, Dan Perciun, într-o conferință de presă.

În context, Dan Perciun a remarcat că încercarea statului de a justifica stabilirea unui salariu minim sub minimul de existență, din lipsă de resurse financiare, nu ține: „Deși drepturile economice, sociale și culturale sunt prin natura lor supuse unei „realizări progresive”, adică realizarea deplină a acestor drepturi poate fi atinsă gradual, fiind condiționată în particular de disponibilitatea resurselor, Comitetul ONU privind drepturile economice, sociale și culturale, a atras atenția în repetate rânduri, inclusiv prin Comentariul General nr. 3 din 14 decembrie 1990, că acest fapt nu poate fi interpretat ca golind obligațiile statului în privința acestei categorii de drepturi de orice conținut. Comitetul explică că „realizarea progresivă” nu absolvă statele de anumite obligații cu efect imediat, cum ar fi obligația de a nu admite discriminare în asigurarea acestor drepturi, sau de obligația de a asigura „nucleu minim” (minimum core) a drepturilor enumerate în Convenție.”

Potrivit deputatului, un salariu minim net, care i-ar permite unui cuplu să crească 2 copii, ar trebui să fie stabilit cel puțin la nivelul de 4000 de lei net.

Astfel, autorul sesizării solicită interpretarea Înaltei Curți care să ofere răspuns la următoarele întrebări:

1. Au moldovenii dreptul la un salariu minim cel puțin suficient pentru hrană, îmbrăcăminte, locuință, servicii medicale și sociale?

2. Dacă acest drept există, este acest drept unul pe care statul trebuie să-l realizeze imediat sau este mai degrabă unul de aspirație, care depinde de posibilitățile financiare ale statului? Cu alte cuvinte, poate pretextul lipsei posibilităților financiare servi drept temei, pentru nerespectarea obligației statului de a realiza acest drept?

3. În condițiile când în buget sunt incluse tot felul de cheltuieli neesențiale, înseamnă asta că de fapt statul se eschivează de la obligația sa de a depune toate eforturile pentru a realiza drepturile sociale ale cetățenilor?

4. Este constituțional faptul că astăzi avem salarii minime diferite în sectorul bugetar și în sectorul real?

Argumentele privind necesitatea recunoașterii obligației imediate a statului de a asigura un salariu minim cel puțin egal cu minimul de existență pentru persoanele apte de muncă și a nu discrimina angajații din sectorul bugetar, le găsiți în textul complet al sesizării.

Fracțiunea PAS