Interlic.md

Stimați cetățeni,

Stimați reprezentanți ai presei,

Astăzi, 23 februarie 2021, Curtea Constituțională împlinește 26 de ani de la fondare. Odată cu trecerea timpului, jurisprudența ei se extinde, contribuind la garantarea efectivă a drepturilor fundamentale și la consolidarea democrației în Republica Moldova.

Cazul de astăzi îmi oferă o bună ocazie să subliniez că hotărârile Curții au forță de Constituție și sunt obligatorii, în totalitatea lor, inclusiv considerentele lor, pentru toate autoritățile din Republica Moldova.

Problema candidaturii propuse a doua oară pentru funcția de Prim-ministru, ca urmare a demisiei Prim-ministrului Ion Chicu din data de 23 decembrie 2020, a ajuns în fața Curții.

Voi avea în vedere ordinea cronologică a evenimentelor.

După demisia în discuție, Președintele Republicii Moldova a emis, pe 27 ianuarie 2020, ca urmare a consultărilor cu fracțiunile parlamentare, un decret prin care a desemnat-o pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Prezentându-se în Parlament pe 11 februarie 2021, dna Natalia Gavrilița nu a obținut votul de încredere al Parlamentului pentru programul de activitate şi pentru lista Guvernului pe care le-a propus.

În aceeași zi, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, Președintele fracțiunii parlamentare a Partidului Socialiștilor din Moldova a dat citire unei Declarații cu privire la constituirea majorității parlamentare formate din 54 de deputați, propunând-o pe dna Mariana Durleșteanu în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru. Președinția a fost notificată cu privire la candidatură, ea fiind propusă și în cadrul consultărilor Preşedintelui Republicii cu fracțiunile parlamentare.

Tot în aceeași zi, Președintele Republicii a emis un decret prin care a desemnat-o în mod repetat pe dna Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

Acest din urmă decret a făcut obiectul hotărârii Curții de astăzi. El a fost contestat pentru că ar fi contrar articolului 98 alin. (1) din Constituție, care prevede că după consultarea fracțiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.

Curtea are o jurisprudență bine-stabilită în această materie, iar interpretarea dată dispoziţiilor constituţionale de Curtea Constituțională are un caracter oficial şi obligatoriu pentru toate subiectele raporturilor juridice.

Astfel, în Hotărârea sa nr. 32 din 29 decembrie 2015, Curtea a reţinut că articolul 98 alin. (1) din Constituţie prevede atribuţia exclusivă a Preşedintelui Republicii de a desemna un candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Desemnarea nu se face la discreția Președintelui. Candidatul pentru funcţia de premier poate fi desemnat numai după consultarea fracţiunilor parlamentare. „Consultarea fracţiunilor parlamentare” presupune identificarea sprijinului politic al deputaţilor pentru o persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. În acest sens, Președintele Republicii nu poate înlocui fracțiunile parlamentare.

În Hotărârea din decembrie 2015, Curtea a mai reţinut că nu există niciun motiv constituţional şi democratic ca Preşedintele Republicii să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru persoana care dispune de sprijinul majorităţii parlamentare formalizate, fie ea și adversă Preşedintelui. Preşedintele Republicii trebuie să desemneze pentru funcţia de Prim-ministru candidatul care îndeplineşte condiţiile de desemnare şi de numire şi care se bucură de sprijinul acestei majorităţi parlamentare.

Într-o hotărâre recentă din august 2020, Curtea a reținut că modul de alegere a Președintelui Republicii, indiferent dacă prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat sau prin votul Parlamentului, nu influențează nicicum competența Președintelui Republicii de a desemna un candidat pentru funcția de Prim-ministru. Marja discreționară a Preşedintelui Republicii la desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de Prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.

Având în vedere această jurisprudență a sa, Curtea a trebuit să verifice:

a) dacă candidatul pentru funcția de Prim-ministru a fost înaintat de o majoritate parlamentară absolută formalizată;

și

b) dacă Președintele Republicii a desemnat candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară absolută formalizată.

Cu privire la primul aspect, în Hotărârea din 2015, Curtea a subliniat că prin sintagma „majoritatea parlamentară” se înțelege majoritatea absolută a deputaţilor aleşi în Parlament, adică cel puțin 51 de deputați, care în baza dispozițiilor constituționale pot acorda vot de încredere Guvernului. Majoritatea parlamentară trebuie formalizată, nu doar declarată, cu precizarea deputaţilor care o constituie, cu specificarea disponibilității de a susţine o anumită candidatură pentru funcţia de Prim-ministru şi cu notificarea oficială a Preşedintelui Republicii Moldova.

În această cauză, Curtea a reținut că, pe 11 februarie 2021, 54 de deputați au semnat o Declarație de constituire a majorității parlamentare pentru susținerea dnei Mariana Durleșteanu în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru. De asemenea, Declarația în discuție a fost comunicată Președintelui Republicii. Așadar, condiția înaintării candidatului pentru funcția de Prim-ministru de către o majoritate parlamentară absolută formalizată a fost îndeplinită.

Cu privire la cel de-al doilea aspect, Curtea a observat că Președintele Republicii nu a desemnat candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară absolută formalizată. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că Preşedintele Republicii poate evalua calitățile, competenţa, experienţa şi, în fond, capacitatea candidatului propus de majoritatea parlamentară să conducă Guvernul şi să-şi atragă sprijinul politic al majorităţii parlamentare. În această cauză, la emiterea Decretului, Președintele Republicii nu a contestat calitățile personale și profesionale ale candidatului propus de majoritatea parlamentară. Obiecțiile Președintelui Republicii au fost îndreptate spre deputații care au susținut candidatul pentru funcția de Prim-ministru.

Totodată, Curtea a observat caracterul deficitar al cooperării loiale dintre Președintele Republicii și deputații în Parlament în cadrul celei de-a doua runde de consultări privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.

 Curtea a reiterat că scopul consultării îl reprezintă identificarea sprijinului politic al unei majorități parlamentare formalizate pentru o persoană capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Această consultare trebuie să fie un dialog autentic asumat de părți, dialog care trebuie realizat cu bună-credință, în mod sincer și responsabil, astfel încât să fie atins scopul menționat mai sus. Pe un astfel de dialog trebuie să se fundamenteze în mod obiectiv decizia Președintelui Republicii de desemnare a candidatului la funcția de Prim-ministru.

Așadar, Președintele Republicii Moldova și deputații din Parlament trebuie să manifeste un comportament constituțional loial și să dea dovadă de respect reciproc în vederea asigurării unei cooperări esențiale procesului de investire a unui Guvern și, implicit, bunei funcționări a statului.

În consecință, Curtea a declarat neconstituțional Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 32 din 11 februarie 2021 privind desemnarea dnei Natalia Gavrilița în calitate de candidat pentru funcția de Prim-ministru.

De asemenea, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea în partea care se referă la constatarea că prin refuzul desemnării dnei Mariana Durleșteanu în calitate de candidat propus de majoritatea parlamentară pentru funcția de Prim-ministru Președintele Republicii Moldova a săvârșit o faptă gravă în sensul articolului 89 alin. (1) din Constituție.

Pentru a se evita un blocaj instituțional cauzat de lipsa unui dialog bazat pe respect și diligență între Președintele Republicii și Parlament, Curtea a considerat necesar ca părțile să recurgă la noi consultări, care să respecte Constituția și care să fie conforme cu jurisprudența Curții.

Vă mulțumesc pentru atenție!