Raportul anual asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public: 8 cauze penale pornite
Comisia de control al finanțelor publice a audiat, în ședința de astăzi, Raportul anual al Curții de Conturi asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public pentru anul 2019. Raportul analizează concluziile și observațiile Curții de Conturi asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare și a patrimoniului public în exercițiul financiar 2019, iar pentru unele entități – și în alte perioade relevante, în conformitate cu Programele activității de audit aferente ciclului anual de audit. Scopul acestui raport este de a prezenta Parlamentului, Guvernului, entităților auditate și societății principalele probleme sistemice, constatări și concluzii, formulate în contextul activității de audit public extern. Urmare a misiunilor de audit desfășurate, Curtea de Conturi a obținut o imagine de ansamblu privind managementul finanțelor publice și guvernanța sectorului public. Au fost realizate 20 de misiuni de audit ale rapoartelor/situațiilor financiare, 17 misiuni de audit al conformității, 8 misiuni de audit de performanță și 4 misiuni de follow-up. Ca rezultat al misiunilor de audit, Curtea de Conturi a exprimat 20 de opinii asupra rapoartelor financiare şi a formulat 29 de concluzii aferente conformității și/sau performanței gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public. Domeniile auditate în perioada septembrie 2019 – septembrie 2020 vizează preponderent formarea şi utilizarea resurselor bugetului public național, inclusiv ale bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală. De asemenea, în perioada raportată Curtea de Conturi și-a orientat activitatea și asupra altor domenii importante, cum ar fi: privatizarea bunurilor în perioada 2013-2019; achizițiile publice; gestionarea resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către unele întreprinderi de stat și instituții publice; transferurile din bugetul de stat către bugetele locale; tehnologiile informaționale, funcționalitatea sistemelor de management financiar și a gradului de racordare a acestora principiilor de performanță etc. Misiunile de audit desfășurate au stabilit că majoritatea entităților publice efectuează exercițiul anual de autoevaluare a controlului intern managerial, acesta însă se finalizează doar cu emiterea declarației de răspundere managerială. În cele mai dese cazuri, lipsesc planurile de acțiuni privind lichidarea neconformităților stabilite, care ar trebui să reprezinte un proces continuu. Principalele probleme identificate de Curtea de Conturi privind gestionarea patrimoniului public țin de carențele în evidență și de gestionarea ineficientă, care sporesc riscul de înstrăinare și de pierdere a acestuia. Curtea de Conturi a expediat organelor de drept 18 materiale, fiind pornite 8 cauze penale. Totodată, propunerile Curții de Conturi și-au găsit reflectarea în două inițiative legislative. Pe parcursul anului curent, Curtea de Conturi a prezentat în cadrul ședințelor Comisiei de control al finanțelor publice rezultatele a 25 de misiuni de audit (de conformitate, de performanță și financiar) și două rapoarte anuale obligatorii.
